duminică, 3 februarie 2013

Conţinutul şi obiectivele trezoreriei

Conţinutul şi obiectivele trezoreriei Numerarul intră şi iese, dintr-o întreprindere în mod continuu. Nivelul acestuia depinde de mai mulţi factori: tipul de activitate, durata ciclului de producţie, mărimea întreprinderii etc.

Întrucît încasările şi plăţile sunt operaţiuni cotidiene, iar asigurarea echilibrului financiar necesită asigurarea unei egalităţi între încasări şi plăţi, este necesar să se organizeze, la nivel de întreprindere, un departament aparte cu funcţii de evidenţă a acestor operaţiuni numit trezorerie (casierie).
Trezoreria este definită ca ansamblul de activităţi şi operaţiuni, efectuate de un aparat specializat, referitoare la gestiunea încasărilor şi plăţilor, astfel încît să fie asigurată, în permanenţă, o armonie corespuzătoare între cele două categorii de operaţiuni. Într-o accepţie globală, trezoreria se poate defini ca diferenţă dintre activele curente şi datoriile pe termen scurt.
Trezoreria=Active curente-Datorii pe termen scurt=Fondul de rulment, ori
Trezoreria=Încasări băneşti-Plăţi curente
Potrivit datelor din bilanţul financiar, la Î.I „Barbaroş Ala” mărimea acestui indicator este următoarea:
Trezoreria = 683 094 – 679 500 = 3594 (lei).
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti este prezentat în anexa 8.
Conţinutul trezoreriei poate fi analizat din două puncte de vedere şi anume:
1.     Organizatoric, ca reprezentînd un departament al direcţie financiare, căreia îi revin sarcini şi atribuţii, are personal de specialitate şi funcţionează după reguli bine stabilite.
2.     Structural, în funcţie de lementele patrimoniale, componente ale acesteia. Din punct de vedere, trezoreria poate fi definită ca ansamblul disponibilităţilor aflate în conturi bancare curente sau în casă.
Obiectivul principal al trezoreriei întreprinderii este optimizarea permanentă a raportului dintre încasările şi plăţile băneşti, astfel încît aceasta să-şi poată realiza, în condiţii de raţionalitate şi eficienţă, obiectivul său de activitate.
Sarcinile trezoreriei, ce converg spre realizarea obiectivului propus, se concretizaează în :
1)     accelerarea încasărilor şi evaluarea variantelor de investire pe termen scurt a excedentului de trezorerie
2)     aprecierea şi evaluarea diferitelor surse de finanţare pe termen scurt, care să asigure o rentabilitate a fondurilor investite
3)     alegerea mijloacelor de plată adaptate nevoilor întreprinderii
4)     elaborarea bugetului de trezorerie.
Gestiunea încasărilor
Încasările reflectă mişcările de resurse băneşti care asigură alimentarea curentă a conturilor de disponibilităţi.
Gestiunea încasărilor cuprinde ansamblul de metode şi tehnici, mijloace şi instrumente prin intermediul cărora se asigură derularea, în condiţii optime, a tuturor fluxurilor băneşti ce converg spre întreprindere, urmărindu-se obiectivul de asigurare a echilibrului dintre încasări şi plăţi pe inttervale determinate.
Gestiunea încasărilor presupune studierea surselor de provinienţă. În acest context acestea pot fi:
1)    Încasări generate de activitatea operaţională, care sunt reprezentate de:
·        Contravaloarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor vîndute clienţilor, cu plata imediată sau prin virament,
·        Avansurile primite de la clienţi,
·        Alte înacsări băneşti, provenite din:
-         vînzarea altor active curente, decît produse finite,
-         arenda curentă,
-         sub formă de amenzi, penalităţi,
-         recuperarea prejudiciului material,
-         restituirea sumelor din buget,
-         restituirea sumelor de la titularii de avans, etc.
Cunoaşterea volumui de încasări din activitatea operaţională permite să facem judecăţi despre acumularea unui volum suficient de mijloace băneşti necesar menţinerii nivelului de producţie al întreprinderii şi despre achitarea datoriilor curente.
2)    Încasări generate de activitatea investiţională includ:
·        Încasări din vînzarea activelor pe termen lung,
·        Dividende din investiţii financiare pe termen lung,
·        Dobînzi primite din credute acordate,
·        Suma avansurilor încasate pentru activele pe teren lung destinate vînzarii,
·        Rambursarea creditelor şi împrumuturilor pe termen lung de către terţi
·        Alte încasări băneşti.
Informaţia privind fluxul de intrări de mijloace băneşti din acest gen de activitate reflectă capacitatea întreprinderii de a genera venituri din investiţii pe termen lung, din investirea în mijloace fixe, procurarea titlurilor de valoare pe termen lung.
3)    Încasări generate de activitatea financiară
Studiul asupra încasărilor ocazionate de activitatea financiară oferă informaţie asupra modificărilor produse în mărimea capitalului propriu şi în componenţa datoriilor pe termen lung. Acestea sunt reprezentate de:
·        Sume de bani obţinute din emisiunea de noi acţiuni,
·        Sume din contractarea creditelor bancare pe termen scurt sau lung, din emisiuni de obligaţiuni,
·        Sume sub formă de redevenţe financiare,
·        Sume provenite din subvenţii, sponsorizări, donaţii, premii, ajutoare etc.
În vederea formulării unor concluzii pertinente cu privire la structura încasărilor, volumul lor total şi pe surse de provinienţă, acesta se compară cu nivelul anului precedent, ori cu perioadele precedente pentru a se vedea modificările ce intervin de la o perioadă la alta, pentru a identifica cauzele ce provoacă schimbările în direcţia reducerii încasărilor şi pentru luarea de măsuri adecvate privind accelerarea încasărilor şi reducerea volumui fondurilor ce stau neutralizate.
Accelerarea încasărilor s-ar putea realiza prin alegerea unor modalităţi convenabile de plată, facturarea operativă a loturilor de mărfuri expediate clienţilor etc.
În practica ţărilor cu economie de piaţă, s-a constatat că, în toatalul încasărilor cea mai mare pondere o reprezintă creanţele faţă de clienţi. De aceea în cadrul acţiunilor referitoare la gestiunea încasărilor, locul central îl ocupă gestiunea clienţilor.
Durata medie a încasărilor unui client reprezintă raportul dintre soldul mediu al creanţelor şi volumul vînzărilor.
Drec = (Sdcr/ VV)x 360.
Durata medie de încasare a creanţelor este raportul dintre creanţele totale şi volumul vînzărilor anuale.
Dcr = (Creanţe totale/ VVan)x 360.
Durata medie de achitare a plăţilor
Dap = (Sdobl/VV)x 360
Pentru a facilitacunoaşterea încasărilor sub aspectele prezentate, este necesară implementarea, la nivelul fiecărei întreprinderi, a unui sistem informativ capabil să furnizeze, la timpul oportun şi cu costuri minime, toate datele necesare analizei complexe a încasărilor.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Arhiva