luni, 4 februarie 2013

Miscarea si sensibilitatea plantelor

Miscarea si sensibilitatea plantelor                       

Miscarea si sensibilitatea plantelor





·        PLANTA  SE  MISCA
·        MISCARILE  PLANTELOR  FIXATE  PE  SUBSTRAT
·        MISCAREA  STOMATELOR
·        MISCARILE  PLANTELOR  VOLUBILE
·        CUM  SE  MISCA  PLANTELE   DINTR-UN  LOC  IN  ALTUL
·        ARE  OARE  PLANTA  SUFLET?


Miscarea  si  sensibilitatea  sunt caractere  generale  ale  materiei  vii.La  plante, miscarile  sunt  mai  putin  dezvoltate  decat  la  animale, totusi  ele  sunt  destul  de  raspandite. Astfel  se  pot  cita:miscarile  de  locomotiela  plantele  libere  si  miscarile  de curburbura, de  torsiuni  si  incolaciri  la  plantele  fixate.  Sunt  si  miscari  produse  sub  influenta  unor  factori  excitanti  externi, asa-numitele  tropisme  si  nastii, precum  si miscarile  intracelulare.

PLANTA  SE  MISCA !

         Este  oare  miscarea  o  caracteristica  proprie  numai  regnului  animal? Sa  ne  gindim  de  exemplu  la  plantele  carnivore  sau  la cele  saprofite,ale  caror  mod  de  nutritie  se  aseamana  cu  cel  al  animalelor. Si in privinta  miscarii,lucrurile  se  petrec  in mod  asemanator.Exista  un numar destul  de  mare  de plante  care  au  insusirea de a se misca liber.
         Asa numitele ‘miscari’ active  ale  tesuturilor  moarte se produc pe  baza fenomenelor fizice , fara sa fie influentate de planta.,Miscarile , de acest fel se bazeaza pe pierderea de apa a celulelor cu structura sreciala. Aceste miscari pot avea loc prin  turgescenta si prin dezumflarea unor pereti celulari cu structura deosebita, ca  la deschiderea si inchiderea fructelor-capsula.
         In cazul acesta actioneaza umiditatea aerului. Structura anumitor celule si structura speciala a tesuturilor joaca un rol determinant in declansarea acestor miscari active ale tesuturilor moarte.Miscarile active ale tesuturilor moarte joaca un rol important numai pentru raspandirea semintelor si a altor dispozitive de reproducere, unde contribuie apa si mai ales vantul.

         MISCARILE PLANTELOR FIXATE PE SUBSTRAT

         Plantele fixate de sol prin radacini executa si ele numeroase miscari facute prin: imbibitie, improscare, prin excitatie sau modificarea turgescentei celulelor.
Miscarea prin imbibitie- se intalneste in special la fructele uscate.Ele sunt produse ca urmare a modificarii volumului si dimensiunii diferitelor parti ale fructelor, sub actiunea apei de imbibitie.Aceste miscari se executa rapid si fac posibila aruncarea semintelor la o distanta oarecare de planta.
Miscarea prin improscare-se realizeaza prin cresterea turgescentei celulelor.Cand turgescenta scade ca urmare  a distrugerii membranei, continutul celular este improscat.Astfel de miscari se intalnesc la ascele si sporangiforii unor unor ciuperci precum si la fructele unor plante superioare, care isi pot imprastia semintele la distante apreciabile. Misacrea prin excitatie-se realizeaza, ca urmare a excitatiilor produse plantelor de modificarile factorilor mediului inconjurator, a socurilor provocate de atingere, a concentratiei  substantelor chimice.
Miscarea prin modificarea turgescentei celulelor-se realizeaza prin modificarea turgescentei celulelor anumitor organe. Miscarea frunzelor leguminoase se realizeaza ca urmare a modificarii turgesventei pulvinului.Astfel, cand creste turgescenta celulelor de pe partea inferioara a pulvinului, limbul frunzelor ia o pozitie orizontala, iar cand scade turgescenta celulelor de pe partea inferioara si creste pe partea superioara a pulvinului, frunza ia o pozitie verticala.
         Sunt cunoscute doua tipuri de miscari: tropisme si nastii.

TROPISME-sunt miscari orientate fata de directia si sensul factorilor externi. Dupa natura excitantului sunt cunoscute mai multe tipuri de tropisme:geotropism,fototropism,higrotropism etc.

 Geotropisme-sunt miscari de orientare a plantelor fata de directia gravitatiei pamintului.Radacina principala si tulpina principala se orienteaza in sens opus una fata de cealalta,dar paralel cu directia de actiune a gravitatiei. Radacina se orienteaza in directia centrului de atractie a pamintului,fiind un organ pozitiv ortogeotrop,iar tulpina se orienteaza in sens opus gravitatiei pamintului,avind ortogeotropism negativ.Geotropismul este important pentru plante,deoarece tulpinile plantelor ies din sol si se mentin vertical,chiar pe terenuri inclinate,iar tulpinile culcate de vant, ploaie revin la pozitia verticala.
 Fototropismul-reprezinta miscarea de orientare a organelor plantelor fata de directia si sensul razelor de lumina.Pentru plante fototropismul are o importanta foarte mare, deoarece provoaca orientarea frunzelor spre lumina de intensitate optima
Higrotropismele-sunt orientari ale plantelor produse sub influenta vaporilor de apa.In prezenta aerului umed sau uscat, plantele formeaza anumite curburi, numite curburi higrotrope pozitive, cand se fac spre aerul uscat sunt higrotrope negative.Pentru plante higrotropismul are o importanta deosebita, deoarece datorita lui radacinile plantelor si hifele ciupercilor se orienteaza spre sursa de apa.
NASTII-sunt miscari neorientate ale plantelor, determinate de modificarea in timp a intensitatii unui excitant.
         Fotonastiile-miscarile plantelor provocate de schimbarea intensitatii luminii.Ele au loc mai ales seara si dimineata.La florile multor plante, florile se deschid seara si se inchid dimineata .Deschiderea florilor se datoreste modificarii intensitatii cresterii celulelor de pe partea superioara si inferioara a petalelor. Miscarile fotonastice se intalnesc si la frunze.Astfel, la unele plante noaptea frunzele se ridica apropiindu-se de tulpina, iar la alte plante frunzele se apleaca in jos.
         Seismonastiile-sunt miscarile unor plante determinate de actiunea excitantiilor mecanici.Aceste miscari au loc ca urmare a modificarii turgescentei celulelor de pe partea inferioara a pulvinului, determinand ridicarea organului, iar cresterea turgescentei celulelor pe partea superioara a pulvinului determina aplecarea organului.
Tigmonastii-roua-cerului are frunze modificate ce poarta numeroase papile cu varfuri mucilaginoase.Atrase de scanteierile stropilor, insectele mici se prind in aceasta secretie vascoasa si lipicioasa, fiind digerate.Se intelege ca insecta prinsa produce o excitatie de contact care declanseaza o reactie de miscare foarte favorabila.E evident ca directia miscarii nu e influentata in nici un fel de reactie produsa de insecta, chiar daca miscarea e atribuita acestor influente.
Termonastii-Florile lalelelor si ale brinduselor sunt inchise dis de dimineata la fel ca florile multor specii de plante.Dar imediat ce a rasarit soarele ele se deschid si am putea presupune ca lumina este aceea care produce deschiderea lor.Cu totul gresit !Intr-o dimineata rece sa aducem flori inchise de lalele intr-o camera incalzita,observam ca lumina nu poate fi excitantul care declanseaza aceasta miscare.Aceste miscari de deschidere si de inchidere sunt de fapt miscari de crestere declansate de temperatura,dar care nu pot fi influentate in orientarea lor,deoarece aceasta este stabilita   precis prin structura si pozitia petalelor.

MISCAREA STOMATELOR


Functia stomatelor pentru viata plantei este foarte importanta.Ele sunt acelea care regleaza eliminarea vaporilor de apa, avand in felul acesta o importanta extraordinara asupra economiei de apa a plantei.Ele regleaza si preluarea bioxidului de carbon din aer, care poate patrunde in planta numai pe aceasta cale.
La aceasta miscare iau parte: lumina, cantitatea de apa din organism, astfel ca ea trebuie interpretata ca o miscare nastica, deoarece este declansata de factorii de mediu.Miscarea se va efectua totdeauna in directia determinata de structura tesutului, epuizandu-se prin deschiderea si inchiderea stomatelor.


MISCARILE PLANTELOR VOLUBILE


Tulpinile plantelor volubile sunt subtiri si lungi, cu tesut mecanic slab dezvoltat, de aceea tulpinile nu pot suporta greutatea frunzelor decat in cazul in care ele au un suport pentru ca sa se incolaceasca in jurul lui.Miscarile executatae de tulpinile plantelor volubile se numesc miscari de circummutatie.Acestea se fac spre stanga sau spre dreapta.
Cele mai multe plante volubile executa miscari de circummutatie spre stanga.Incolacirea plantelor volubile in jurul suportului se realizeaza astfel: la atingerea suportului portiunea circummutata se incovoaie in jurul lui printr-o curbura care la plantele de circummutatie spre stanga se executa spre stanga si in sus, iar la cele care circummuteaza spre dreapta se realizeaza spre dreapta si in sus.
In executarea acestor miscari un rol important se considera ca l-ar avea auxina care se gaseste in concentratii diferite pe fetele opuse ale zonelor circummutate.


CUM SE MISCA PLANTELE DINTR-UN LOC IN ALTUL


Deplasarea prin flagel-Aceste organe de locomotie se intalnesc in special la bacterii, la algele unicelulare si la flagelate.Ei sunt actionati circular si lovesc apa intr-o oarecare masura.Asa se produce presiunea necesara deplasarii inainte a intregului organism.
         Sunt organisme care misca flagelii tot circular dar care nu sunt impinse ci trase inainte.Deplasarea prin flagel e foarte raspandita la plantele primitive.
Deplasarea prin cili-Cilii executa o miscare de lopatare.Pentru obtinerea unei frecari cat mai mari fata de apa, cilul in stare intinsa e actionat inapoi si apoi e readus in pozitaia initiala, sub forma curbata.
Deplasarea prin tarare-Astfel se misca amibele si mixomicetele.Aceste organisme aluneca pe o banda de plasma care este secretata chiar de ele prin partea anterioara.Diatomeele pot strabate 1/100 mm/sec. asa ca ele parcurg in 20 de secunde o distanta egala cu lungimea corpului lor.
ARE OARE PLANTA SUFLET?

Plantele au posibilitatea, cu ajutorul miscarilor sa-si orienteze frunzele astfel incat acestea sa profite de radiatiile solare, de asemenea pot sa-si deschida si sa-si inchida florile in raport cu vremea.Fara indoiala, planta este in stare sa receptioneze excitatiile mediului si sa reactioneze fata de acesta printr-un lant de excitatii, printr-o succesiune de fenomene diverse, fizice si chimice. Deci si planta are suflet.

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

Arhiva