Оплаченная реклама

luni, 25 februarie 2013

Prabusirea comunismului in Europa Centrala si de Est

Prabusirea comunismului in Europa Centrala si de Est Anul 1989 a fost cel mai important din istoria Europei, de la Al DoileaRăzboi Mondial până în prezent. Ţările din Europa Centrală şi de Est şi-au recâştigat libertatea după ani întregi de totalitarism. Polonia, Ungaria, Germania de Est, Cehoslovacia, Bulgaria şi România erau în sfârşit libere să decide asupra viitorului lor. Independenţa ţărilor din fostul bloc sovietic a reprezentat un catalizator al dezvoltării relaţiilor europene şi, în anii care au urmat, a antrenat destrămarea Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei.
Cele douăsprezece luni care au cutremurat Europa au fost precedate de ani de totalitarism şi lupte izolate pentru independenţă, care înainte de 1989 sfârşeau mereu tragic – intervenţia armatei sovietice în Ungaria, în 1956, invazia Cehoslovaciei în 1968 de către armatele Pactului de la Varşovia şi adoptarea legii marţiale în Polonia în anul 1981.
Căderea blocului comunist din 1989 a pornit de la discuţiile purtate la masa rotundă în Polonia (februarie-aprilie 1989), la care guvernul a negociat pentru prima dată cu sindicatul muncitoresc Solidaritatea, la acea vreme interzis. S-a încercat atunci înăbuşirea protestelor sociale tot mai dese. S-au obţinut primele alegeri parţial libere într-o ţară comunistă, în data de 4 iunie, care au condus la formarea unui nou guvern coordonat de un prim ministru care nu era comunist şi la includerea membrilor de opoziţie.
Prăbuşirea comunismului în Ungaria a avut un curs asemănător, printr-o tranziţie la democraţie negociată cu activiştii reformatori. Ungaria a contribuit la diminuarea influenţei blocului comunist prin deschiderea graniţei sale cu Austria, permiţând câtorva mii de persoane din Germania de Est să evadeze în vest.
În luna octombrie a anului 1989, Republica Democratică Germană îşi serba cea de-a 40-a aniversare, iar câteva săptămâni după aceasta, în data de 9 noiembrie, cădea Zidul Berlinului. Dincolo de faptul că a însemnat unificarea Germaniei, aceste eveniment este privit de foarte multă lume ca un sfârşit simbolic al comunismului în Europa.
Preşedintele bulgar Todor Jivkov a fost înlăturat de la conducere a doua zi după căderea zidului şi chiar dacă locul acestuia era luat de un veteran al mişcării comuniste, evenimentul a încurajat mişcarea pro-democratică din această ţară.
Cele mai sângeroase evenimente au aut loc în România. În a doua jumătate a lunii decembrie, locuitorii din Timişoara, şi mai târziu din Bucureşti, au început să protesteze împotriva detestatului dictator Ceauşescu. La început s-a încercat înăbuşirea protestelor prin metode aspre, dar, într-un final, armata a refuzat să tragă în civili şi s-a întors împotriva lui Ceauşescu. Execuţia acestuia, în ziua de Crăciun, a marcat sfârşitul regimului comunist în România.
Evenimentele din 1989 au reprezentat doar începutul schimbărilor care s-au petrecut în ţările din Europa Centrală şi de Est în tranziţia acestora de la comunism la democraţie. Cele mai mari probleme au fost lipsa dezvoltării tehnologice şi criza economică, ambele provocate de decade întregi de economie centralizată. Aflându-se în imposibilitatea de a rezolva aceste probleme economice, populaţia a renunţat la reformă, acest lucru făcând posibilă întoarcerea la putere a comuniştilor în anumite ţări.
S-au schimbat multe în Europa, după 20 de ani de la căderea comunismului. Aderarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est la Uniunea Europeanăa intensificat dezvoltarea lor economică. Societăţile şi-au arătat dorinţa de a participa la crearea comunităţii europene. Totuşi, acum doar 20 de ani, piaţa liberă europeană şi libertăţile cetăţeneşti din prezent erau doar un vis pentru ţările din blocul comunist.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva