Оплаченная реклама

marți, 13 august 2013

Afectivitatea

La tema : Afectivitatea 

                                
                                             Planul :
1)     Definirea si specificul proceselor afective
2)     Ptoprietatile proceselor afective
3)     Functiile afectivitatii
4)     Clasificarea trailor afective
5)     Afectivitatea individuala si afectivitatea in grup

                         

        Activitatea umana  , in afara axei motivatie – scop , esentiala pentru buna ei desfasurare  , trebuie sa dispuna si de un puternic support energetic . Cind ne intilnim cu o serie  de situatii noi  , neprevazute  , cind trebuie sa facem fata  actiunii unor factori pertubatori  , mijloacele pur intelectuale suntabsolut necesare , dar nu si suficiente . In asemenea imprejurari se impune cu stringenta reactivarea . Acest lucru este posibil  de realizat cu ajutorul unor noi procese psihice pe care le denumim procese afective . Omul nu se raporteaza indifferent la realitate , dinpotriva  obiectele , fenomenele , evenimentele care actioneaza asupra lui au unecou , o rezonanta in constiinta sa trezesc la viata anumite trebuinte , corespund sau nu nevoilor lui , ii satisfac sau nu interesele , aspiratiile idealurile . In cadrul proceselor affective pe prim plan se afla nu atit obiectul , cit valoarea si semnificatia pe care aceasta o are pentru subiect . Nu obiectul in sine este important ci relatia dintre  el si subiect , pentru ca numai intr-o asemenea  relatia  obiectul capata semnificatii in functie de gradul si durata satisfacerii trebuintelor . Desi strins legate si in interactiune cu toate celelalte fenomene psihice , procesile affective au propriul lor specific . Afectivitatea este o vibratie concomitent  organica , psihica si comportamentala , ea este tensiunea intregului oganism cu efecte de atractie a sau respingere , cautare sau evitare .
Procesele psihice care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi , uneori atitudinile , poarta denumirea de procese affective . Cu o formula mai generala am putea spune afectivitatea reprezinta rezonanta lumii in subiect si vibratia subiectului inlumea sa .




          Polaritatea proceselor affective consta in tendinta acestora de a gravita fie in jurul polului pozitiv , fie in jurul polului negativ , si aparate  ca urmare  a satisfacerii sau  nesatisfacerii diferentiate a trebuintelor , aspiratiilor . De obicei , procesele afective sunt cuplate doua cite doua in perechi cu elemente contrare : bucurie – tristete , simpatie – antipatie , entuziasm – deprimare , iubire – ura etc . Polaritatea se exprima incaracterul placut si neplacut al starilor afective .

           Intensitatea proceselor affective indica forta  , taria , profunzimea de care dispune la momentul dat trairea afectiva .                                 
           Durata  proceselor  affective  consta  in  intinderea, persistentain  timp  a  acestora, indifferent  daca  persoana sau  obectul  care  le-a provocat  sunt  sau nu prezente.
           Mobilitatea proceselor affective exprima fie trecerea rapida in interiorul aceleiasi trairi emotionale de la o faza la alta , fie trecerea de la o stare afectiva la alta .
          Expresivitatea proceselor affective consta in capacitatea acestora de a exterioriza , de a putea fi  ‘’vazute’’ , ‘’citite’’  , ‘’simtite’’ . Exteriorizarea , manifestaea in afara se realizeaza prin intermediul unor semne exterioare care poarta denumirea de expresii emotionale .
          Functia reflectorie . Ca orice proces psihic si procesele affective dispun de un continut reflectoriu propriu . Formularea data ceva mai inainte se cere s fi adincita si explicata . Relatia subiectului cu obiectul nu este atemporata si a patiala , ci se realizeaza intr-un timp si intr-un spatiu determinat . Corelarea tuturor factorilor prezenti la un moment dat , da nastere la un anumit context , situatie , imprejurare de viata . Trairile sfective reflecta , de fapt , nu relatia in sine , ci relatia integrata si subordonata acestor situatii si imprejurari de viata , extrem de concrete si differentiate intre ele  . Fiecare individ isi reflecta propriile sale situatii si imprejurari de viata asa cum le-a trait , cum le traieste sau cum ar dori sa le traiasca .
         Functia adaptive reglatorie .Componenta afectiva a personalitatii nu se epuizeaza in emotiile de moment , dinpotriva , ea are o consistenta si durabilitate in timp , fapt care permite constituirea unor adevarate profiluri emotionale . Aceste profiluri , mai ales ultimele doua , au ridicat problema rolului afectivitatii in viata individului . Unii autori  au considerat ca emotiile , prin starea de agitatie difuza , prin intensitatea si desfasurarea lor tumultoasa deorganizeaza conduita umana . Altii autori sustin , din contra , ca emotia prin mobilizaea energeticaa intregului organism organizeaza conduita .
       
         Procesele affective au unroll in sustinerea energetica a activitatii .   

         Procesele affective primare au un rol caracter elimentar , spontan ,sunt slab organizate , mai aproape de biologic si mai putin elaborate cultural , ele tind sa scape constient , rational .in categoria lor includem :
a)     tonul afectiv al proceselor cognitive , care se refera la reactiile emotionale ce insotesc si coloreaza afectiv orice orice act de cunoastere o senzatie , o amintire …
b)    trairele affective de provenienta organica sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelor interne .
c)     afectele sunt forme affective simple , primitive si impulsive , puternice , foarte intense si violente  , de scurta durata ,cu aparitie brusca si desfasurare impetuasa .
Procesele affective complexe beneficiaza de un grad mai mare de constientizare si intelectualizare . Cuprind :
a)     emotiile curente care sunt forme affective de scurta durata  , active ,           
intense , provocate de insusirile separate ale obiectelor .
b)    emotiile superioare , legate nu atit de obiecte , cit de o activitate pe               
     care o desfasoara individual .
c)     dispozitiile affective sunt stari difuze , cu intensitate variabila si  
durabilitate relativa .
Procesele affective superioare se caracterizeaza printr-o mare estructurare si raportare valorica  , situata nu la nivel de  obiect , ci la nivel de personalitate  depasind prin continutul si structura lor starile emotionale  disparate si tranzitorii .
a)      sentimentele sunt trairi affective  intense  , de lunga durata , relativ stabile , specific umane , conditionate  social – istoric .
b)     pasiunile  sunt sentimente cu o orientare , intensitate de gradul de stabilitate si generalitate foarte mare , antrenind intreaga personalitate.
Trebuie distinse doua mari forme de afectivitate  , si anume afectivitatea individuala care este generata si traita de individ in functie de particularitatile sale psihoindividuale , fara ca ea sa influenteze starile affective ale altor personae, si afectivitatea de grup sau intragrupala , care viseaza combinarea spontana a emotiilor si sentimentelor individuale , soldata cu aparitia unor stari affective commune , ce este traita si impartasita de toti membrii grupului. 
















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva