Оплаченная реклама

sâmbătă, 10 august 2013

Agentia drepturilor fundamentale a Uniunii Europene

Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale constituie unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene alături de libertăţi, ce decurg din democraţie şi statul de drept.
Bazată pe tradiţiile constituţionale şi obligaţiile internaţionale comune, din tratatele asupra Uniunii Europene şi tratatele comunitare, Convenţia europeană a drepturilor omului, Carta socială adoptată de către Comunitatea europeană şi Consiliul Europei precum şi din jurisprudenţa Curţii de justiţie, a Curţii europene a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene cuprinde reperele principale ale protecţiei şi garantării efective a acestor drepturi, de care instituţiile comunitare şi statele membre trebuie să ţină seama în aplicarea dreptului comunitar.
Îndeplinirea acestei obligaţii în contextul evoluţiilor pe multiple planuri implică o mai bună informare şi cunoaştere a realităţilor şi problematicii complexe a drepturilor omului, inclusiv crearea unor instituţii eficiente pentru protecţia şi promovarea acestora.
Pentru a răspunde unei astfel de cerinţe privind furnizarea de informaţii şi date, Consiliul european a decis la 13 decembrie 2003 crearea unei agenţii comunitare prin dezvoltarea Observatorului european al fenomenelor rasiste şi xenofobe şi extinderea sferei de cuprindere a mandatului său.
Organism independent, cu personalitate juridică, al Comunităţii Europene, constituit în baza Regulamentului nr. 168 din 15 februarie 2007 al Consiliului, intrat în vigoare la 1 martie 2007, Agenţia drepturilor fundamentale (FRA) are ca obiectiv "să furnizeze instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor competente ale Comunităţii, ca şi statelor membre, în aplicarea dreptului comunitar, asistenţă şi competenţe în materia drepturilor fundamentale,pentru a le ajuta în respectarea deplină a acestora atunci când, în domeniile lor de competenţă, iau măsuri sau definesc acţiuni" (art. 2).[1]
Sarcinile ce revin Agenţiei pentru realizarea acestui obiectiv constau, conform art. 4 din Regulament, în:
a)   colectarea, înregistrarea, analiza şi difuzarea de informaţii şi date pertinente, obiective, fiabile şi comparabile, inclusiv rezultatele cercetărilor şi controalelor care îi sunt comunicate de către statele membre, instituţiile Uniunii ca şi de organele şi agenţiile Uniunii, centrele de cercetare, organismele naţionale, organizaţiile neguvernamentale, ţările terţe şi organizaţiile internaţionale şi, în special, organele competente ale Consiliului Europei;
b)   să pună la punct, în cooperare cu Comisia şi statele membre, metode şi norme pentru ameliorarea comparabilităţii, obiectivităţii şi fiabilităţii datelor la nivel european;
c)   să realizeze sau să faciliteze cercetări şi anchete ştiinţifice, studii pregătitoare şi de fezabilitate sau să colaboreze la acestea, inclusiv, acolo unde este cazul, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, cu condiţia ca această cerere să fie compatibilă cu priorităţile sale şi cu programul său anual de lucru.
De asemenea, fie la cererea Parlamentului, Consiliului sau Comisiei fie din proprie iniţiativă, să formuleze şi să publice concluzii şi avize asupra unor subiecte tematice specifice, la dispoziţia instituţiilor Uniunii şi statelor membre în aplicarea de către acestea a dreptului comunitar (d); să publice un raport anual pe probleme ale drepturilor omului, subliniind totodată exemplele de bune practici (e), rapoarte tematice având ca bază analizele, cercetările şi anchetele sale (f), un raport anual de activitate (g), să conceapă o strategie de comunicare şi să favorizeze dialogul cu societatea civilă, în scopul de a sensibiliza marele public în privinţa drepturilor fundamentale şi a informa într-o manieră activă asupra lucrărilor sale (h).
În ceea ce priveşte metodologia pentru colectarea datelor şi activitatea de cercetare şi analiză, FRA beneficiază de experienţa Centrului European pentru monitorizarea rasismului şi xenofobiei (EUMC) căruia îi succede, experienţă valoroasă care a făcut obiectul unui studiu intitulat "Data collection and research activities on racism and xenophobia by the EUMC (2000-2006). Lessons learned for the EU Fundamental Rights Agency. Working Paper, FRA, 2007", elaborat sub forma unui document de lucru.
Între altele, documentul conţine unele repere în legătură cu calitatea datelor culese din literatura de specialitate. Astfel, termenul "obiective" indică cerinţa ca informaţiile să fie culese cu cea mai mare rigoare ştiinţifică posibilă, conform normelor metodologiei ştiinţelor sociale, în timp ce termenul de "fiabile" are diverse interpretări. Dacă în limbaj comun este folosit mai ales cu înţelesul de acurateţe şi absenţa deformărilor imaginii, în literatura metodologiei ştiinţelor sociale conceptul de "fiabilitate" în cercetare este pus în legătură cu ideea de "replicabilitate", în sensul presupunerii că repetarea cercetării în aceleaşi condiţii, cu orice eşantion similar de respondenţi, va produce rezultate similare.[2]
Metodele de lucru în vederea furnizării unor informaţii obiective, fiabile şi comparabile constau în înfiinţarea şi coordonarea unor reţele de informaţii şi utilizarea reţelelor existente, organizarea unor reuniuni de experţi şi constituirea, la nevoie, a unor grupuri de lucru ad-hoc.
Ţinând seama de necesitatea de a face ca la colectarea datelor să participe autorităţile naţionale, Agenţia se bazează pe competenţele diferitelor organisme şi organe din fiecare stat membru. Totodată, în exercitarea activităţilor sale, ţine seama de informaţiile şi de activităţile instituţiilor, organelor, organismelor şi agenţiilor Uniunii şi ale statelor membre, ale
Consiliului Europei, OSCE, ONU şi ale altor organizaţii internaţionale, fapt de natură a asigura complementaritatea şi utilizarea optimală a resurselor.
Sarcinile Agenţiei se execută în limita domeniilor tematice definite în programul cadru plurianual (5 ani), care respectă priorităţile Uniunii, ţine cont de resursele materiale şi umane ale Agenţiei şi conţine dispoziţii menite să asigure complementaritatea cu mandatul altor organe, organisme şi agenţii cu atribuţii în domeniul drepturilor omului, cu care trebuie, de asemenea, să întreţină relaţii de cooperare.
Totodată, FRA cooperează strâns cu statele membre, care desemnează, fiecare, agenţi de legătură naţionali, şi cu organizaţiile guvernamentale şi organele publice competente din statele membre ale Uniunii, inclusiv cu instituţiile naţionale din domeniul drepturilor omului precum şi cu societatea civilă, constituind în acest scop "platforma drepturilor omului", reţea de cooperare pentru schimbul de informaţii şi cunoştinţe.
De altfel, din Consiliul său de administraţie fac parte, alături de o personalitate independentă desemnată de Consiliul Europei şi alte două de către Comisie, personalităţi independente cu experienţă în gestionarea organizaţiilor publice sau private şi cu cunoştinţe în domeniul drepturilor fundamentale desemnate de către fiecare dintre statele membre ale Uniunii.
Atribuţiile şi competenţele Consiliului de administraţie, ca şi ale celorlalte organe ale Agenţiei, biroul executiv, comitetul ştiinţific şi directorul, sunt stabilite prin acelaşi Regulament al Consiliului.
La baza funcţionării acestui organism comunitar se află principiile independenţei şi interesului general, transparenţei şi accesului la documente, protecţiei datelor şi luptei contra fraudei, după care trebuie să se călăuzească în modul de a se achita de sarcinile sale.
În activitatea sa, agenţia se ghidează după programul cadru multianual în contextul prevederilor Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi al Directivelor anti-discriminare .
Primul Cadru multianual pentru Agenţia drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, adoptat prin Decizia din 28 februarie 2008 a Consiliului[3], în urma procedurilor prevăzute în Regulamentul nr. 168/2007, care vizează perioada 2007-2012, cuprinde ca arii tematice: rasism, xenofobie şi intoleranţa legată de acestea; discriminarea bazată pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală şi împotriva persoanelor aparţinând minorităţilor precum şi orice combinaţie a acestor criterii (discriminare multiplă); despăgubirea victimelor; drepturile copilului, inclusiv protecţia copiilor; azil, imigraţie şi integrarea migranţilor; vize şi controlul frontierelor; participarea cetăţenilor Uniunii la funcţionarea democratică a Uniunii; societatea informaţiei şi, în special, respectul pentru viaţa privată şi protecţia datelor personale; accesul la o justiţie eficientă şi independentă.
Acest cadru tematic poate fi depăşit la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, în limita resurselor umane şi financiare ale Agenţiei.
Pe lângă RAXTEN, grup de puncte focale naţionale care colectează date şi informaţii cu privire la rasism, xenofobie şi intoleranţa legată de aceste fenomene în toate statele membre ale UE, Agenţia administrează şi coordonează grupul de experţi FRALEX, selecţionat şi contractat în 2007, cu menirea de a furniza prin diverse mijloace date şi informaţii juridice şi judiciare asupra drepturilor fundamentale în spaţiul comunitar.
Această informaţie împreună cu cea colectată de FRA prin cercetări proprii este utilizată pentru analize comparative şi ca resursă documentară.
Astfel, programul pe 2008 cuprinde o serie de proiecte cu finalizare în acest an, pe lângă altele în curs de derulare, care vizează "cartografierea" organizaţiilor din domeniul drepturilor omului şi a prevederilor legale pentru victimele discriminării, examinarea instrumentelor şi a datelor judiciare cu privire la drepturile copilului, pentru o mai profundă înţelegere a situaţiei sau o serie de alte proiecte pentru colectarea datelor referitoare la domenii cheie de preocupare a UE în materia drepturilor fundamentale, cum este cel privind protecţia datelor personale. Dintre temele acestor proiecte, menţionăm "Cartografierea şi evaluarea capacităţii instituţiilor naţionale şi a altor organizaţii din domeniul drepturilor omului din Uniunea Europeană", "Evaluarea comparativă a măsurilor pentru protecţia datelor şi instituţiile relevante", "Impactul Directivei asupra egalităţii rasiale" (raport final în 2003), "Situaţia rasismului în sport în Uniunea Europeană şi iniţiativele pozitive pentru combaterea ei", "Instrumente juridice şi date judiciare privind protecţia, respectarea şi promovarea drepturilor copilului în Uniunea Europeană", "Situaţia populaţiei rrome şi a nomazilor în UE - colecţie de date şi informaţii".
Realizate pe baza informaţiei colectate, cercetările şi analizele sunt consacrate unor teme şi subiecte apreciate ca prioritare, menţionate.
Început în 2007 şi completat în 2008, proiectul privind discriminarea şi victimizarea în statele membre ale UE, experienţe şi atitudini ale imigranţilor şi altor minorităţi are ca scop remedierea lipsei de date coerente şi comparabile în materie de justiţie penală, cauzată de diferenţele sistemelor de colectare a datelor şi chiar de absenţa totală a acestora.
În aceeaşi zonă de preocupări, îmbunătăţirea comparabilităţii datelor şi investigarea riguroasă a situaţiei sub diferite aspecte ale rasismului şi discriminării după criterii rasiale şi etnice, se înscriu şi proiectele "Pilot Media - analiza conţinutului media" axat pe reprezentarea migranţilor şi minorităţilor în presa scrisă şi tratarea problematicii diversităţii, "Rasism şi marginalizare socială: posibile căi spre radicalizare violentă", focalizat pe tineretul musulman dintr-o serie de ţări, şi "Combaterea profilajului etnic: ghid de bune practici", sau "Impactul Directivei asupra egalităţii rasiale" şi "Situaţia populaţiei rrome şi a nomazilor în
UE".
În iunie 2008, Agenţia drepturilor fundamentale a făcut public primul său raport anual de evaluare a situaţiei din statele Uniunii Europene în privinţa rasismului, xenofobiei şi intoleranţei la adresa minorităţilor etnice şi naţionale, a migranţilor şi azilanţilor.
Potrivit acestui raport, România se află între statele membre care au realizat progrese încurajatoare în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la discriminare după criteriul etniei şi dispune de un mecanism legislativ relativ eficient pentru combaterea acestui tip de discriminare.
Necesar ca suport al dezbaterii şi examinării nevoilor privind adoptarea unor noi reglementări şi măsuri în materia combaterii discriminării după criteriul orientării sexuale şi promovării egalităţii pentru lesbiene, gay, bisexuali şi transsexuali. Raportul comparativ asupra homofobiei, realizat la cererea Parlamentului European, include sectoarele la care se referă Directiva asupra egalităţii rasiale 2000/43, în special educaţie, securitate socială, sănătate, accesul la bunuri şi servicii precum şi accesul la parteneriat civil sau căsătorie, acceptare şi vizibilitate în domenii ca angajarea, sporturi şi media.
O altă serie de proiecte se referă la drepturile copilului şi constau în raportul comparativ asupra protecţiei, respectării şi promovării drepturilor copilului în Uniunea Europeană, precedat de studiul asupra indicatorilor pentru măsurarea acestora, cu identificarea şi evaluarea resurselor de date relevante; de asemenea, într-o analiză comparativă a prevederilor legale şi a activităţilor cu privire la educaţia pentru drepturile fundamentale, în particular referitoare la Holocaust.
În concluzie, în vederea îndeplinirii obiectivului său care constă în furnizarea de expertiză şi asistenţă referitoare la drepturile omului Uniunii Europene şi statelor membre în


implementarea dreptului comunitar, Agenţia drepturilor fundamentale colectează date, desfăşoară cercetări, programe de educaţie şi conştientizare şi comunică rezultatele pentru a pune la dispoziţia utilizatorilor o informaţie independentă, relevantă, în timp util, de calitate şi într-o formă corectă în scopul promovării şi creşterii respectului pentru drepturile omului.
Recent constituit acest organism răspunde cerinţelor sporite ale noii etape în care a intrat construcţia europeană, inclusiv în domeniul drepturilor omului.




[1] Règlement (CE) No168/2007 du Conseil du 15 février 2007 portant création d'une Agence des droits fondamentaux de l'Union européenne, în "Journal officiel de l'Union européenne" L 53 din 22.02.2007, p. 4.
[2] A se vedea T. Bilton, K. Bonnett, M. Stanworth, K. Sheard ci A. Webster, Introductory Sociology, MacMillan, London, 1993, cit. în "Data collection...", doc. cit., p.8.
[3] Council Decision of 28 February 2008 implementing Regulation (EC) No. 168/2007 as regards the adoption of a Multi-annual Framework for the European Union Agency for the Fundamental Rights for 2007-2012, in "Official Journal of the European Union" L 63/14 din 07.03.2008.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva