Оплаченная реклама

duminică, 11 august 2013

Analiza economica financiara a unei societati

DIAGNOSTICUL FINANCIAR

           

         I. CONSIDERAŢII GENERALE


Diagnosticul financiar constă într-un ansamblu de instrumente şi metode care permit aprecierea situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi.
Scopul diagnosticului financiar este de a aprecia situaţia financiară a întreprinderii. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de menţinere şi dezvoltare în mediul specific economiei locale. În sens general, finalitatea diagnosticului financiar constă în oferirea de informaţii financiare atât celor din interiorul întreprinderii, cât şi celor interesaţi din afara acesteia.
Când problema diagnosticului este pusă din interiorul întreprinderii (diagnostic financiar intern) utilizatorii pot fi conducătorii, acţionarii actuali sau salariaţii. Obiectivul urmărit în acest caz este de a detecta eventuale situaţii de dezechilibru financiar şi de a adopta noi decizii de gestionare a întreprinderii. Aceste decizii se bazează pe identificarea originii şi cauzelor dezechilibrelor, pe de o parte, iar pe de altă parte, pe stabilirea măsurilor de remediere a dezechilibrelor.
Când problema este pusă din exteriorul întreprinderii (diagnostic financiar extern) utilizatorii pot fi analiştii financiari, acţionarii potenţiali, organisme bancare şi financiare sau chiar statul. Obiectivul urmărit este capacitatea financiară a întreprinderii de a genera profit, capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt sau lung (lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii), precum şi valoarea întreprinderii.
De cele mai multe ori utilizatorii externi au nevoie de un diagnostic financiar fie pentru acordarea de credite întreprinderilor (în special băncile), fie pentru luarea deciziilor de pătrundere în capitalul unei întreprinderi (acţionari potenţiali sau alte întreprinderi).
Atât analiza pe plan intern cât şi cea externă au ca obiectiv aprecierea performanţelor întreprinderii şi a riscurilor la care aceasta este pusă şi urmăresc: analiza rentabilităţii; analiza riscului şi analiza valorii întreprinderii.
De obicei, diagnosticul este efectuat numai în caz de grave dificultăţi sau când cineva cere o astfel de lucrare. Independent de rezultatele înregistrate de întreprindere sau de desfăşurarea evenimentelor, elaborarea unui diagnostic financiar trebuie să aibă loc periodic. Diagnosticul financiar identifică factorii favorabili si nefavorabili care vor afecta activitatea viitoare a întreprinderii.
De cele mai multe ori informaţiile diagnosticului financiar trebuie completate cu informaţii referitoare la mediul extern al întreprinderii (starea economiei, a sectorului de activitate), informaţii referitoare la potenţialul tehnic şi uman, potenţial comercial şi juridic, managementul întreprinderii (informaţii dependente de întreprinderi). Toate aceste elemente influenţează performanţele financiare ale întreprinderii determinând, în final, competitivitatea acesteia.
Folosind metode şi tehnici specifice, diagnosticul financiar permite aprecierea situaţiei financiare trecută şi actuală, pe baza informaţiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere acesta vizează viitorul.
Informaţiile necesare pentru efectuarea diagnosticului financiar sunt preluate din situaţiile financiare simplificate care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere, anexa la bilanţ.

II. DIAGNOSTICUL FINANCIAR


Realizarea diagnosticului financiar are ca obiectiv aprecierea stãrii de performanţã financiarã a societatii la 31.12.2002.
Principalele scopuri urmărite sunt:
            - aprecierea rezultatelor financiare obţinute;
            - evidenţierea modalitãţilor de realizare a echilibrului financiar;
            - examinarea randamentului capitalului investit;
            - evaluarea riscurilor.
Rezultatele analizei pot fi utilizate pentru:
            - fundamentarea deciziilor de gestiune;
            - elaborarea unui diagnostic global strategic;
            - fundamentarea politicilor de dezvoltare.
Sursele utilizate au fost:
            - situaţiile financiare anuale (2000-2002);
            - alte materiale de documentare din evidenţa contabilã.           

2.1.    Analiza structurii bilanţului

 

2.1.1. Analiza ratelor de structurã ale activului


Datele sunt prezentate în tabelul nr.1                                                                                                                                                    Tabelul nr.1
Specificatie
simbol
2000
mii.lei
Structura
%
2001
mii.lei
Structura
%
2002
mii.lei
Structura
%
Imobilizări necorporale
Inn
750873
0,29
977106
0,19
1586497
0,20
Imobilizări corporale
Inc
165333902
63,18
309461477
58,87
521020747
67,21
Imobilizări financiare
If
25414
0,01
25414
0,005
0
0
Active imobilizate
In
166110189
63.48
310463997
59,06
522607244
67,41
Stocuri
St
2819821
1.08
5686050
1,08
13672204
1,76
Creanţe totale
Cr
76915579
29,39
134694964
25,62
159318427
20,55
Disponibilităţi băneşti
Db
15751324
6,02
67224953
12,79
32429394
4,18
Active circulante
Ac
95486724
36,49
207605967
39,49
205420025
26,50
Ct. de regularizare si asimilate - activ
Ra
81209
0,03
7593253
1,44
47187153
6,09

TOTAL ACTIV
At
261678122
100
525663217
100
775214422
100
       In=Inn+Inc+If
       Ac=St+Cr+Db
       At=In+Ac+Ra

CONCLUZII:
·        Rata activelor imobilizate=In/At mãsoarã gradul de investire a capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste in 2002 la 67,41% fata de 59,06% in 2001 datorita achizitionarii de imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminuează  valoarile ramase ale activelor imobilizate.
·        Rata imobilizărilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
·        Rata imobilizărilor financiare=If/At ca urmare a inexistenţei imobilizărilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
·        Rata activelor circulante=Ac/At exprimã ponderea  în totalul activului a capitalului circulant.
-         2001 fata de 2000 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor banesti in anul 2001 fata de 2000 si o mentinere relativ constanta a ponderii stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei activelor circulante in 2001 fata de 2000.
-         2002 fata de 2001: Stocurile se mentin relativ constate. Rata activelor circulante scade in 2002 fata de 2000 cu 13%, datorita scaderii semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2002 fata de 2001 si a scaderii ponderii creantelor in 2002 fata de 2001.
·        Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ se menţine relativ constanta in perioada analizată, cunoscând o uşoară crestere în anul 2002.
·        Rata creanţelor=Cr/At  creanţele au crescut permanent in valori absolute, cu influenţã negativa asupra gradului de lichiditate.
·        Rata disponibilităţilor=Db/At este influenţatã de raportul dintre durata medie  de încasare  a  creanţelor şi durata medie de achitare a obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul aceste rate cserte in 2001 fata de 2000 si scade in 2002 fata de 2001.

 

2.1.2.Analiza ratelor de structurã ale pasivului

Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii prin punerea în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiarã a acesteia.

            Datele sunt prezentate în tabelul nr.2
                                  
Tabelul nr.2
Specificatie
Simbol
2000
mii.lei
Structura
%
2001
mii.lei
Structură
%
2002
mii.lei
Structură
%
Capital social
CPS
140419578
53,66
143242202
27,25
143242202
18,48
Rezerve
Rez
1100000
0,42
1100000
0,21
1100000
0,14
Alte Fonduri
Fd
41072582
15,07
162587549
30,93
313823463
40,48
Rezultatul reportat
Rr
0
0
0
0
0
0
Profit
Pn
18022217
6.89
46802020
8,98
74671240
9,63
Repartizarea profitului
Rep
18022217
6,89
46802020
8,90
74671244
9,63
Subventii pentru investitii
Sbvi
3608734
1,38
3563860
0.68
3454268
0,45
Capital propriu
Cpr
186200894
71,16
310493611
59,07
461619933
59,55
Credite pe termen mediu şi lung (Itml)
Îtml
555612
0.21
67777585
12,89
155666971
20,08
Credite pe termen scurt (Its)
Îts
0
0
0
0
0
0
Furnizori şi asimilate
Fz
54208285
20,72
108420593
20,63
102620749
13,24
Alte obligaţii de exploatare
Ob
19406460
7,42
36936494
7,03
52754930
6,81
Datorii totale
Dt
74170357
28,34
213134672
40,55
311042650
40,12
Ct. de regularizare si asimilate – pasiv
Rp
1306871
0,50
2034934
0,39
2551839
0,33
TOTAL PASIV
Pt
261678122
100
525663217
100
775214422
100

       Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P
       Dt=Itml+Its+Fz+Ob
       Cpm=Cpr+Itml



Specificatie
Simbol
2000
2001
2002
Rata stabilitatii financiare
CPM/PT
71,37
71,96
79,63
Rata autonomiei fin globale
CPR/PT
71,16
59,07
59,55
Rata auton fin la termen
CPR/CPM
99,70
82,08
74,78
Rata de indatorare globala
DAT/PT
28,34
40,55
40,12
Rata de indatorare la termen
ITML/CPR
0,30
21,83
33,72
Rata creantelor de trezorerie
ITS/NFR
0
0
0




            CONCLUZII:
·        Rata stabilitãţii financiare=Cpm/Pt reflectã legãtura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil ( cel puţin un an ) şi patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã înregistrează o tendinţă de imbunatatire ca urmare  a cresterii capitalului permanent ca urmare a contractarii unui imprumut pe termen lung.
·        Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt aratã gradul de independenţă financiarã a societatii. Se considerã cã existenţa unui capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã esenţialã pentru autonomia financiarã a societatii. În anul 2000 rata autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de scadere accentuata in anii 2001 si 2002 datorita contractarii imprumutului pe termen lung.
·        Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm aratã gradul de independenţã financiarã al unitãţii pe termen lung. Nivelul acestei ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente imprumutului pe termen lung.
·        Rata de îndatorare globalã=Dat/Pt reflectã ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează o tendinţă de crestere accentuata în perioada analizată.
·        Rata de îndatorare la termen=Itml/Cpr reflectã gradul de îndatorare prin împrumuturi pe termen lung şi mediu. Se utilizeazã în fundamentarea deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a urmãririi modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata cunoaste o tendinta de crestere.
·        Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii creditelor pe termen scurt.


2.2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune


              Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă astfel:
                                                                                                                                             Tabel nr.3
Nr.
Specificatie
simbol
2000
mii lei
2001
mii lei
2001
mii lei
1
 + Vânzări de mărfuri
Vmf
141421
115887
551990
2
 + Producţia exerciţiului
Qex
221593489
328228266
488365391
3
 - Cheltuieli privind mărfurile
Chmf
77297
55174
203578
4
 - Cheltuieli cu materiale şi servicii
Chms
152682680
255663710
379504959
5
 = Valoarea adăugată
Va
68974924
72625269
109208844
6
 - Impozite şi taxe
Imp
721731
2598088
4852983
7
+ Subventii pentru exploatare
Sbv
14295247
50273832
63388835
8
 - Cheltuieli cu personalul – totale
Chp
38341329
50788676
67008790
9
 = Excedent brut de exploatare
EBE
44207111
69512337
100735906
10
 + Venituri din provizioane
Vpv
0
0
0
11
 + Alte venituri din expoatare
Ave
5208060
8800823
21956037
12
 - Alte cheltuieli din exploatare
Ace
21366
338953
16697
13
 - Cheltuieli privind amortizarea si provizioanele
Cha
11796857
17971813
29630512
14
 = Profit din exploatare
Pe
37596948
60002394
93044734
15
 + Venituri financiare
Vf
591653
19188978
9014974
16
 - Cheltuieli financiare
Chf
843073
1145746
3894746
17
 = Profit curent
Pc
37345528
78045626
98164962
18
 ± Rezultatul excepţional
Rexc
-223896
-987100
699406
19
 = Profit brut
Pb
37121632
77058526
98864368
20
 - Impozit pe profit
Ipr
13943433
30256504
24193131
21
 = Profit net
Pn
18022220
46802022
74671237
             



              Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
              EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
              Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
              Pc=Pe+Vf-Chf
              Pb=Pc+Rexc
              Pn=Pb-Ipr







·        Valoarea adãugatã (Va) exprimã creşterea de valoare rezultatã din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncã şi capital, peste valoarea materialelor şi serviciilor cumpãrate de întreprindere de la terţi. Valoarea adãugatã asigurã remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economicã a întreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe şi vãrsãminte;
- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plãtite;
- acţionarii, prin dividende;
- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
Nivelul absolut al indicatorului are o tendinţã de creştere în perioada analizatã datorata in principal cresterii productiei exercitiului.
·        Excedentul brut de exploatare (EBE) mãsoarã capacitatea potenţialã de autofinanţare a investiţiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.
·        Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) mãsoarã, în mãrimi absolute, rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor  din veniturile exploatãrii. Tendinţa de creştere a indicatorului relevã procesul de rentabilizare a activitãţii de exploatare si pe seama altor venituri din exploatare realizate.
·        Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul exploatãrii şi cel al activitãţii financiare. In perioada analizata exercitiile financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.
·        Profitul net (Pn) reprezintã, în mãrimi absolute, mãsura rentabilitãţii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acţionari. Acest indicator inregistreaza în perioada analizată o cresterepe seama:
-         cresterii productiei exercitiului;
-         alocarii subventiilor de exploatare;
-         cresterii altor venituri din exploatare.
  Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2000-2002 aratã tendinţa de rentabilizare a activitãţii.

 

 

2.3. Analiza echilibrului financiar


            Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societatii a principiilor de finanţare consacrate în literatura de specialitate.
            Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment (NFR) şi trezoreria netă (TN).
            Nivelul indicatorilor de echilibru este prezentat în tabelul nr.4
                                                                                                                                           Tabelul nr.4
Nr
Indicatori
Formula
2000
mii lei
2001
mii lei
2002
mii lei
1
Imobilizări nete
In
166110189
310463997
522607244
2
Stocuri
St
2819821
5686050
13672204
3
Creanţe+Ct. de regularizare si asimilate-activ
Cr
76915579
134694964
159318427
4
Disponibilităţi băneşti
Db
15751324
67224953
32429394
5
Conturi de regularizare si asimilate - activ
Ra
81209
7593253
47187153
6
Capital propriu
Cpr
186200894
310493611
461619933
7
Credite pe termen mediu şi lung
Itml
555612
67777585
155666971
8
Capital permanent
Cpm
186756506
378271196
617286904
9
Creante pe termen scurt
Its
0
0
0
10
Furnizori şi asimilate
Fz
54208285
108420293
102620749
11
Alte obligaţii de exploatare
Ob
19406460
36936494
52754930
12
Conturi de regularizare si asimilate - pasiv
Rp
1306871
2034934
2551839
13
Pasiv total = Activ total
Pt = At
261678122
525663217
775214422
14
Fondul de rulment
FR
20646317
67807199
94679660
15
Fondul de rulment propriu
FRp
20090705
29614
-60987311
16
Necesar de fond de rulment
NFR
6201864
2617480
64802105
17
Trezoreria netă
TN
14444453
65189719
29877555

                     Cpm = Cpr + Itml
                     FR = Cpm – In
                     FRp = Cpr – In
                     NFR=(St+Cr+Ra)-(Fz+Ob+Rp)

                     TN=FR-NFR=Db-Its
                    


2000
%
2001
%
2002
%
Rata de finantare a NFR
NFR/FR
30.04
3.86
68.44
Ponderea FR in pasivul total
FR/Pt
7.89
12.9
12.21
Ponderea NFR in activul total
FR/At
2.37
0.49
8.36


·        Fondul de rulment (FR)  este partea din capitalul permanent care depãşeşte valoarea imobilizãrilor nete şi este destinatã finanţării activelor circulante. Pe întreaga perioadã analizatã fondul de rulment este pozitiv şi inregistreaza o crestere continua, ca urmare a faptului ca societatea a contractat credite pe termen mediu si lung. Ca urmare a faptului că societatea a avut contractate credite pe termen mediu şi lung, fondul de rulment propriu nu are aceeaşi valoare cu fondul de rulment global, fondul de rulment propriu inregistreaza o tendinta de scadere continua in perioada analizata.
·        Necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintã partea din activele circulante ce trebuie finanţate din surse stabile permanente. Nivelul indicatorului cunoaşte o tendinţă de crestere la nivelul anului 2002 ca urmare a cresterii substantiale a creantelor  si a stocurilor societăţii.
·        Trezoreria netã (Tn) reprezintã diferenţa dintre fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment. În perioada analizată indicatorul înregistrează o tendinta de scadere in 2002 fata de 2001 determinata de cresterea NFR.
Nevoile de finanţare ale ciclului de exploatare sunt suportate din datoriile de exploatare şi o parte a resurselor stabile situaţie care corespunde principiului gestiunii financiare potrivit cãruia la necesitãţi permanente se alocã surse permanente, care reflecta echilibrul financiar al societatii.
Echilibrul financiar este sustinut pe seama subventiilor pentru investitii, a imprumutului pe termen lung si a autofinantarii (amortizare + profit net).

2.4. Analiza lichiditãţii societatii


            Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade  de lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacitãţii de plată.
            Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul nr.5

 


                                         


Tabelul nr.5
Nr
Indicatori
Formula
2000
2001
2002
1
Stocuri
St
2819821
5686050
13672204
2
Creanţe
Cr
76915579
134694964
159318427
3
Disponibilităţi băneşti
Db
15751324
67224953
32429394
4
Active circulante
Ac=St+Cr+Db
95486724
207605967
205420025
5
Datorii pe termen scurt
Dts=Its+Fz+Ob
73614745
145357087
155375679
6
Rata de lichiditate curentă
Ac/Dts
1,30
1,43
1,32
7
Rata de lichiditate rapidă
(Cr+Db)/Dts
1,26
1,39
1,23
8
Rata de lichiditate imediată
Db/Dts
0,21
0,46
0,21



           
            RLC=Ac/Dts
            RLR=(Cr+Db)/Dts
            RLI=Db/Dts


·        Rata de lichiditatea curentã - comparã ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceastã ratã nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins în perioada 2000 – 2002.
·        Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi bãneşti. Nivelul acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind situată peste nivelul asiguratoriu de 2/3.
·        Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitãţilor bãneşti. Nivelul asiguratoriu pentru aceastã ratã este de 1/3. Se constata cresterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2001, urmata de o scadere la nivelul anului 2002, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor pe termen scurt din disponibilitati.

 

2.5. Analiza ratelor de gestiune


Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate şi circulante prin cifra de afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în tabelul nr.6

Tabelul nr.6
Nr
Indicatori
Formula
2000
2001
2002
UM
1
Cifra de afaceri
Ca
221725041
328328758
488913034
mii lei
2
Imobilizări nete
In
166110189
310463997
522607244
mii lei
3
Stocuri
St
2819821
5686050
13672204
mii lei
4
Creanţe
Cr
76915579
134694964
159318427
mii lei
5
Disponibilităţi băneşti
Db
15751324
67224953
32429394
mii lei
6
Active circulante
Ac
95486724
207605967
205420025
mii lei
7
Furnizori şi asimilate
Fz
54208285
108420593
102620749
mii lei
8
Rotaţia imobilizărilor nete
Ca/In
1.33
1.06
0.94
rotatii
9
Durata de rotaţie a activelor circulante
(Ac/Ca)x360
155.04
227.63
151.26
zile
10
Durata de rotaţie a stocurilor
(St/Ca)x360
4.58
6.23
10.07
zile
11
Durata de încasare a creanţelor
(Cr/Ca)x360
124.88
147.69
117.31
zile
12
Durata de rotaţie a disponibilităţilor băneşti
(Db/Ca)x360
25.57
73.71
23.88
zile
13
Durata de achitare a furnizorilor
(Fz/Ca)x360
88.01
118.88
75.56
zile
14
Rotaţia activului total
Ca/At
0.85
0.62
0.63
rotatii




RIn=Ca/In
RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360
RCr=(Cr/Ca)*360
RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
·        Rotaţia activului total=Ca/At reflectă gradul de reînnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia în perioada analizată reflectă o tendinţă de imbunatatire prin cresterea numarului de rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2001.
·        Rotaţia imobilizărilor nete=Ca/In -imobilizările nete, având pondere semnificativă în activul total . Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete este mica, cu o tendinta de scadere continua.
·        Durata de rotaţia activelor circulante înregistrează un nivel nesatisfăcător, cu tendinţã de scadere  în anul 2001 urmata de o crestere accentuata in anul 2002. Durata medie a unei rotaţii scade in anul 2002 fata de anul 2001 de la 227,63 zile la 151,26.
·        Durata de rotaţia stocurilor înregistrează o tendinţă de scadere, avand un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.
·        Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2002 fata de 2001 de la 147,69 zile la 117,31 , situându-se peste limita considerată normală (30 zile), cu influenţe negative asupra trezoreriei.
·        Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendinţã de crestere în anul 2001, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere in anul 2002 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se încadrează în limita unor decontãri normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. În timp ce unitatea crediteazã beneficiarii, în 2002 in medie cu 117,31 zile, fãrã dobândã, beneficiazã de surse atrase de la furnizori doar  75,56 zile.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de plată a furnizorilor influenţeaza negativ trezoreria nete disponibilă, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea golurilor de trezorerie.

 

2.6. Analiza ratelor de rentabilitate


Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în activitatea de exploatare la nivelul societatii în perioada analizată.
Nivelul ratelor de rentabilitate este redat în tabelul nr.7
Tabel nr.7
Nr.
Specificaţie
Simbol
2000
2001
2002
Um
1
Venituri din exploatare
Ve
236082229
387418808
574262252
Mii leu
2
Cheltuieli de exploatare
Che
203641260
327416414
481217519
Mii lei
3
Profit din exploatare
Pe = Ve-Che
32440969
60002394
93044733
Mii lei
4
Profit curent
Pc
32189549
78045626
98164962
Mii lei
5
Profit net
Pn
18022220
46802022
74671237
Mii leu
6
Capital propriu
Cpr
186200894
310493611
461619933
Mii lei
7
Activ total
At
261678122
525663217
775214422
Mii leu
8
Rata rentabilităţii veniturilor
rv = Pe / Ve
13.74%
15.49%
16.20%
%
9
Rata rentabilităţii resurselor consumate
rc = Pe / Che
15.93%
18.33%
19.34%
%
10
Rentabilitatea economica
re = Pe / At
12.4%
11.41%
12%
%
11
Rentabilitatea financiara
rf = Pc / Cpr
17,28%
25,14%
21,27%
%



re=Pe/At – rentabilitatea economica
rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2000-2002 nivelul ratelor de  rentabilitate este nesatisfacator.
·        Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor şi serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in perioada analizata.
·        Rentabilitatea costurilor mãsoarã eficienţa consumului de resurse umane şi materiale; se situeazã la un nivel scãzut, înregistrând aproximativ aceeaşi evoluţie ca şi rata rentabilităţii veniturilor.
·        Rentabilitatea economicã reprezintã remunerarea brutã a capitalurilor investite pe termen lung, atât proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea economicã trebuie sã fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi l-au asumat acţionarii şi creditorii unitãţi. Rata rentabilităţii economice înregistrează un nivel relativ constant in perioada analizata, avand insa valori reduse.
·        Rentabilitate financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitãţii financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobânzii. Rata rentabilitãţi financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu capitalul propriu.


2.7. Analiza pragului de rentabilitate din exploatare


Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara activitatea.
Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr. 8.
Tabelul nr. 8
Nr.
Specificatie
Simbol
2000
2001
2002
U.M.
1
Venituri din exploatare
Ve
236082229
387418808
574262252
Mii leu
2
Cheltuieli de exploatare
Che
203641260
327416414
481217519
Mii lei
3
Profit din exploatare
Pe = Ve-Che
32440969
60002394
93044733
Mii lei
4
Costuri variabile totale
Cv
81456504
130966565
192487008
Mii lei
5
Costuri fixe totale
Cf
122184756
196449849
288730511
Mii lei
6
Marja costurilor variabile
Mcv=Ve-Cv
154625725
256452243
381775245
Mii lei
7
Rata marjei costurilor variabile
Rmcv=Mcv/Ve
0.655
0.662
0.665
-
8
Pragul de rentabilitate din exploatare
Vepr=Cf/rmcv
186541612
296752038
434181220
Mii lei
9
Indicatorul de pozitie






- absolut
Ipoz=Ve-Vepr
49540617
90666770
140081033
Mii lei

- relativ
Ipo%=Ipoz/Vepr
26.56%
30.55%
32.26%
%
10
Momentul realizarii pragului de rentabilitate
Pm=(Vepr/Ve)*360
284.46
275.75
272.18
zile
11
Coeficientul de elasticitate
Ke=Ve/(Ve-Vepr)
4.77
4.27
4.10
-

 


Interpretarea valorilor indicatorilor


Stare

Indicatorul
de pozitie
Momentul realizarii pragului de rentabilitate

Coeficientul de
elasticitate
min
max
min
max
min
max
Risc mare de exploatare

20%

304

2
Risc mediu de exploatare
20%
100%
304
183
2
6
Risc mic de exploatare
100%

183

6


Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2002 in zona:”Risc mediu de exploatare” in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:”Risc mare de exploatare”.

Pragul de rentabilitate de exploatare  sau punctul mort operational este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.

Pragul de rentabilitate de exploatare  la nivelul societatii cunoaste o evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2002 se incadreaza in zona:”Risc mediu de exploatare”.
Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in zona:”Risc mediu de exploatare”, mai aproape de limita superioara decat de cea inferioara.


Evolutia indicatorului de pozitie




Evolutia pragului de rentabilitate


Evolutia coeficientului de elasticitate


2.8. Analiza riscului de faliment

Riscul de faliment reflecta posibilitatea de aparitie a incapacitatii de onorare a obligatiilor scadente ale societatii.
Pentru aprecierea riscului de faliment vom apela la functia “B” – Bailesteanu.

FUNCTIA “B” – BAILESTEANU
Nr.
Indicatori
Simbol
2002
U.M.
1
Active circulante
Ac
205420025
Mii lei
2
Datorii pe termen scurt
Dts
155375679
Mii lei
3
Profit net
Pn
74671237
Mii lei
4
Amortizare
Cha
29630512
Mii lei
5
Rata credit scadenta
RC
0
Mii lei
6
Dobanda credit scadenta
Dob
419752
Mii lei
7
Venituri totale
Vt
587044649
Mii lei
8
Creante
Cr
159318427
Mii lei
9
Cheltuieli totale
Ct
488180281
Mii lei
10
G1
Ac/Dts
1.322
-
11
G2
(Pn+Cha)/(RC+Dob)
248.484
-
12
G3
Vt/Cr
3.685
-
13
G4
Pn/Ct
0.153
-
14
B

225.747
-

“B”=0,444*G1+0,909*G2+0,052*G3+3,333*G4-1,4147

 



INTERPRETAREA VALORILOR FUNCTIEI “B”

 

Nr.
Stare
Limitele intervalului functiei “B”
Minim
Maxim
1
Faliment iminent

0,50
2
Zona limita
0,50
1,10
3
Zona intermediara
1,10
2,00
4
Zona favorabila
2,00



Valoarea functiei “B” este de 2,25 care este mai mare decat limita inferioara a intervalului zonei favorabile privind riscul de faliment, deci dupa functia bailesteanu societatea se afla intr-o zona favorabila.






III. CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINANCIAR


PUNCTE TARI
1.      Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societatii.
2.      Existenta unei marje de siguranta financiara determinata de un surplus de surse permanente.
3.      Structura financiara corespunzatoare.
4.      Evolutie satisfacatoare a soldurilor intermediare de gestiune.
5.      Nivel bun al ratelor de lichiditate curenta si rapida.
6.      Solvabilitate patrimoniala ridicata.
7.      Pozitia societatii intr-o zona favorabila privind riscul de faliment (risc redus de faliment).

PUNCTE SLABE
1.      Nivel scazut al rentabilitatii.
2.      Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
3.      Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in limitele normale.
4.      Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
5.      Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
6.      Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.
7.      Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de eficienta.
8.      Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin subventii.
RISCURI
1.      Risc mediu de exploatare.
2.      Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva