Оплаченная реклама

sâmbătă, 10 august 2013

Analiza economico-finanicara a intreprinderii Incomlac

Planul:
1.  Introducere
2.Analiza bilantului contabil
3.Analiza rezultatelor financiare a întreprinderii
4.Analiza efectuata in baza indicatorilor financiari
5.Previziune financiara
6 Incheiere


1. Introducere
Piaţa, ca mecanism de reglare a funcţionarii economiei, are un impact complex si permanent asupra deciziilor libere si autonome ale agenţilor economici privind opţiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocării, respectiv vestirii, eficienta utilizărilor in vederea asigurării marjei concurentiale, a viabilitatii.In acest context, analiza economico-fînanciara s-a defînit ca necesitate si utilitate, ca instrument de supreaveghere a activitatii si performantelor ei, iclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pietei.
Analiza apare ca instrument indispensabil m procesul cunoaşterii in orice domeniul ai activitatii umane, intrucit permite stabilirea fenomenelor a relatiilor de cauzilitate, a factorilor care le genereaza, a legilor formarii si desfasurarii lor, ceea ce constituie suportul formarii deciziilor privind activitatea m viitor.Integrarea m sistema mondiala accentuiaza necesitatea de corespundere la standardele intemationale.Utilizarea planului nou de conturi permite folosirea metodelor modeme de analiza financiara.
Continutul de baza a analizei financiare consta in aprecierea rezultatelor si tarii financiare a întreprinderii in baza datelor de seama financiare.
Conducerea oricărei întreprinderi, indiferent de formele de proprietate ce-i stau la baza, implica drept componenta esenţiala analiza economica cu ajutorul căreia se supraveghează si evaluiaza funcţionarea ei ca sistem-miscarea pe coordonatele eficientei economice, asigurarea performantelor concurentiale.
Analiza economico-financiara, prin ea insasi, realizează m procesul conducerii o seama de funcţii:
funcţia informaţionala a centrelor de decizie economica privind situaţia economico-financiara, pozitionarii ale unei tarii comparativ cu standardele normative, bugete, niveluri ale concurentei pe diferite pieţe etc.
funcţia de evaluare a valorificării potenţialului tehnico-economic al sistemului întreprinderii;
funcţia de fundamentare a deciziei pe criterii de eficienta atit pe stadiul preevalua  potentialului (capacitati de oferta), cit si corelat cu cererea bunurilor si serviciilor (evaluare si decizie in condiţiile funcţionarii reale);
funcţia de realizare a cerinţelor gestiunii eficiente a patrimoniului;
funcţia de realizare a conexiunii cu mediul exterior economico-fmanciar, care presupune analiza relaţiilor cu băncile de la care se fac împrumuturi cu furnizori, creditori, cu sistemele de impozitare a veniturilor etc.;
Analiza financiara este o parte a analizei activitatii economice întrege si este compusa din doua compartimente strins legate intre ele:
analiza financiara si analiza gestiunii procesului de productie.Analiza financiara  e o activitate de diagnosticare a tarii de performanta a întreprinderii pentru a desprinde tendinţele privind fluxurile de numerar viitoare a intreprinderii.De asemenea, analiza financiara poate fi definita ca procesul de folosire a instrumentelor analitice si tehnicilor standard pentru analiza documentaţiei financiare ale întreprinderii (bilanţul contabil, contul de profit si pierdere, s.a.) m vederea fundamentării corecte a masurilor ce se intreprind de conducerea întreprinderii.
In calitatea de subiectii ai analizei financiare evaluiaza persoanele care sînt interesate in activitatea intreprinderii.Prima grupa include proprietarii mijloacelor întreprinderii, creditorii, furnizorii, clienţii, organele   fiscale,   personalul   întreprinderii gestionarii. Interesele utilizatorilor externi se reduc la efectuarea masurilor analitice de determinarea si apreciere, m baza informaţiilor din dările de seama, referitoare la:
• starea patrimoniala la data întocmirii dărilor de seama;
• starea financiara si a lichiditatii de asemanea la data întocmirii;
• intensitatea utilizarii capitalului si rentabilitatii procesului de producţie
in perioada de gestiune;
• modificarea tarii financiare m decursul anului de gestiune si dinamica
ei pe parcursul ultimelor ani;
• repaptizarea profitului si atragere m circuit a altor surse de capital, etc.;
A doua grupa de utilizatori ai dărilor de seama contabile sunt acei subiecti ai analizei, care, deşi nu sînt interesaţi nemijlocit  activitate întreprinderii, dar trebuie, m conformitate cu contractele încheiate, sa apere interesele primei grupe de utilizatori. Aceasta este compusa din: firmele de audit, consultanţi, bursele, jurişti, presa, sindicatele.
La întocmirea rapoartelor financiare in baza convenţiilor care diferă de cele prevăzute de standardul, atare convenţii, împreuna cu cauzele aplicării si evaluarea consecinţelor acestora m expresie valorica, trebuie sa fie dezvăluite detaliat in nota explicita.De exemplu, m cazul funcţionarii normale a întreprinderii rapoartele financiare se întocmesc m baza convenitei "continuitatea activitatii", iar cind conducerea are intenţia sau este nevoita sa lichideze întreprinderea, sau sa diminueze substanţial activitatea aceştia, convenţia sus-numita nu poate servi drept baza pentru pregătirea rapoartelor financiare.
Drept obiect al întreprinderii care functioneaza normal pe piaţa republicii, indiferent  de  situaţia grea m  economie, a fost ales întreprinderea a ramuri prelucrătoare - S.A. “INCOMLAC” din mun. Bălti, care se specializează in prelucrarea laptelui.Combinatul de lapte din Bălti a fost fondat in anul 1973 si in 29.08.94, împreuna cu procesul de privatizare, a fost reorganizat in societate pe acţiuni "INCOMLAC" (Industrializarea si Comercializarea Lactatelor). Unitatea data este bazata pe proprietate privata colectiva, adică este proprietatea acţionarilor acestei societati pe actiuni,cu capital statutar in valoare de 22.876.550 lei.Forma de organizare juridica este socitatea pe acţiuni de tip deschis.
Trebuie de menţionat ca întreprinderea data este una din cele mai mari in tara.In anul 1998 pe piaţa Republicii   Moldova produsele S.A”INCOMLAC" au constituit 46% din volumul total de produse lactate autohtone. Aici se produce un asortiment bogat de produse lactate:
- produse proaspete (lapte, chefir, smantina, briza, etc.);
- unt;
- inghetata (18 feluri);
- lapte praf;
- branzeturi.
care sînt realizate atit in interiorul tarii (72% pe piaţa mun.Chisinau), cit si după hotarele ei (România, Rusia, Turcia, Polonia).
S.A.”INCOMLAC” este unul dintre cei patru mari producători de lactate si concurenta este condusa de:
- aproximativ 20 producători mai mici de lactate
- gospodarii mici taranesti
- produse importate (iogurturi)
- preturi competitive pe piaţa intemationala a laptelui praf. Concurenţii de baza sânt:
- la produsele proaspete S.A"ALBA" si S.A."LAPTE";
- la unt S.A"INLAC" si S.A"LAPTE";
- la inghetata S.R.L"DRANCOR", S.A;TRIGO";
- la lapte praf S.A."LAPTE" si S.A"INLAC"
Aflinduse in condiţiile crizei economice si financiare, determinate din situaţia m tara, S.A”INCOMLA” gaseste cai de supravetuire si ieşire din criza, despre ce vorbesc indicii economico-financiari, care vor fi analizaţi in lucrarea data.


2. Analiza bilanţului contabil.
Bilanţul se mai poate defini ca fiind documentul, care descrie, la un moment dat ceea ce întreprinderea poseda (activul) si tot ceea ce datorează (pasivul).
Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii defîneste bilanţul ca fiind documentul de sinteza prin care se reprezintă activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchierea exerciţiului, precum si in celelalte situaţii prevăzute de lege.
Ecuaţia bilantiera de baza care este utilizata la pregătirea bilanţului contabil este:
Total active = Datorii totale + Capitalurii  proprii
Activul-reprezintă totul ce formează proprietatea întreprinderii si are valoarea baneasca.Activele se împart m active lichide si active nelichide, adică cele ce formează capitalul circulant si cele ce formează capitalul fîx.Activele lichide includ mijloacele banesti, la fel totul ce poate fi transformat m bani sau utilizate m procesul de producţie.
Activele nelichide reprezintă patrimoniul material cu un termen îndelungat de utilitate (clădiri, construcţii, echipamente, proprietatea funciara etc.).
Pasivul -reprezinta obligaţiile banesti ale întreprinderii fata de creditori.
Capitalul propriu-reprezintă diferenţa dintre valoarea activelor si valoarea pasivelor, adică valoarea patrimoniului cu executoarea tuturor obligatiunilor.La capitalul propriu la fel se refera beneficiul rămas după toate excluderile si majorările pe contul intreprinderii- aşa numitul nerepartizat. In aşa mod veniturile întreprinderii măresc activele lui si mărimea capitalului propriu, iar cheltuielile micsoreaza capitalul propriu si/ori măresc activele.
2.1. Analiza patrimoniului întreprinderii (activului) in baza bilanţului contabil
Patrimoniul este ansamblul bunurilor pe care le deţine un individ sau o unitate economica la un moment dat, după lichidarea tuturor datoriilor sale. Acest indicator apreciază activele din bilanţul întreprinderii.
In procesul funcţionarii intreprmderii mărimea activelor si structura lor se schimba permanent.Din aceste considerente analiza patrimoniului întreprinderii se efectuiaza in felul următor:
1. Se efectuiaza valoarea generala conform datelor despre schimbarea surselor întreprinderii.
2. Se apreciază structura activelor întreprinderii, adică ponderea
fiecărui component in costul total al patrimoniului. Analiza activelor prevede examinarea mărimii, componentei si corelaţiei intre diferite elemente patrimoniale, aflate la dispoziţia firmei. In vederea aprecierii situaţiei patrimoniale, m primul rind, se urmareste evoluţia mijloacelor economice m dinamica. Aceasta analiza poate fi efectuata atit prin compararea mărimii absolute a activelor, cit si cu ajutorul indicatorilor relativi. In continuare facem analiza modificării structurale ale patrimoniului prin calcularea de structura ale activelor.
Rata imobilizarilor -reflecta cota activelor imobilizate in suma totala a patrimoniului întreprinderii.
R imob = Active pe termen lung(180) / Total active(470) Rimob = 30630.025/44430.133 = 0.689 (la sf. an.)
R imob = 30696.364/41843.580 = 0.733 (la inc. an.) Creşterea in dinamica a ratei imobilizărilor reflecta o compoziţie fragila a utilizării patrimoniului întreprinderii, la noi este o situaţia inversa ceea ce presupune   micşorarea   dificultatii   privind   achitarea   datoriilor (obligatiunilor) curente.
Rata activelor curente - se afla in dependenta opusa cu rata imobilizărilor.
Ract cur= Active curente(460) / Total active(470) Ract cur =13800.108/ 44430.133=0.311 (la sf.an.)
Ract cur =11147.216/ 41843.580=0.266 (la inc. an.) Aceasta modificare a ratei activelor curente exprima depasirea ritmului creşterii activelor curente asupra ritmului creşterii activelor pe termen lung.
Pentru caracterizarea potenţialului productiv al întreprinderii in cadrul notei aplicative se semneaza Rata patrimoniului cu destinaţie de producţie.
Rp.cu d.de pr=Mij.fîxe(c.l23-c.l24)+Stocuri de marf.
si mat.(250)/Total active(470)
Rp.cu d. de pr=(68405.725-48055.089)+4391.778/44430.133=0.557
Rp.cu d de pr=(66030.867-45673.672)+8086.990/41843.580=0.679
Aceasta rata reflecta ponderea patrimoniului întreprinderii care poate fi direct utilizata pentru fabricarea producţiei, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor.Micsorarea acestui indicator in dinamica se apreciază ca negativa, fîinca contribuie la scăderea volumului activitatii de producţie.
Analiza patrimoniului întreprinderii se efectuiaza in 2 grupuri:
1) active pe termen lung;
2) active curente, ce se realizează după stocuri de mărfuri si materiale, creante pe termen scurt, invcstitii pe termen scurt si mijloace banesti.
Analiza patrimoniului intrcprinderii (activuiui):


La sfirsitul anului
La începutul anului
Devieri
Indicatorii
Suma mii lei
Ponderea
%
Suma mii lei
Ponderea
%


Patrimoniul intr-rii, total (470) inclusiv:
44430.133
100
41843.58
100
+2586.553
1) Active pe termen lung (180) inclusiv:
30630.025
68.93
30696.364
73.36
-66.339
a) active materiale si nemateriale (030+090)
29995.36
97.92
29830.306
97.18
+165.054
b) active financiare (160)
619.650
2.02
724.140
2.36
-104.49
c) alte active pe termen lung(170)
15.015
0.06
141.918
0.46
-126.903
2) Active curente (460), inclusiv;
13800.108
31.07
11147.216
26.64
+2652.892
a) stocuri de mărfuri si materiale (250)
4391.778
31.82
8086.99
72.55
-3695.212
b) creanţe (350)
9047.523
65.56
3037.766
27.25
+6009.757
c) mijloace banesti si investiţii pe termen scurt (390+440)
360.807
2.62
22.460
0.2
+338.347
d) alte active pe termen scurt (450)
0
0
0
0
0

Analiza patrimoniului consta din 2 etape:
1. Analiza pe verticala:
Observam creşterea patrimoniului (activelor) întreprinderii cu 2586.553 mii lei in valori absolute, din cauza micsorarii neesentiale a valorii activelor pe termen lung si majorării a valorii activelor curente de la 11147.216 mii lei pina la 13800.108 mii lei. Cauzele acestei miscari vor fi analizate mai jos.
• In cadrul analizei activelor pe termen lung se examinează, in primul rind, evoluţia lor in dinamica si modificările structurale. Aprecierea ponderii activelor pe termen lung m costul total al patrimoniului -observam micşorarea ponderii activelor pe termen lung de la 73.36% pina la 68.93%, din cauza micsorarii neînsemnate a valorii absolute cu (-66.339) mii lei si majorării esenţiale a activelor curente.
In continuare analizam componenta activelor pe termen lung si cauzele micsorarii lor cu 66.339 mii lei, aici trebuie de adăugat ca activele pe termen lung poate fi imparti in 3 parţi:
a) Creşterea activelor materiale si nemateriale cu 165.054 mii lei, este legata atit de cumpărarea licenţelor, emblemelor comerciale, programelor informatice, de amortizarea activelor nemateriale pe termen lung, cit si de cumpărarea utilajului si instalarea lui si ca urmare de majorarea mijloacelor fixe (clădiri, construcţii speciale, mijloace de transport s.a.).
b) Mişcarea activelor financiare in valoarea de (-104.49) mii lei este legata de trasferarea creanţei pe termen lung cu valoarea de 104.49 mii lei, in timp cind investiţiile pe termen lung ramin neschimbate.
c) Alte active pe termen lung au avut o ponderea mica (0.46%) in total active pe termen lung, dar si valoarea lor s-au micşorat cu 89.4% sau cu 126.903 mii lei, si ponderea lor in total active pe termen lung au constituit inca mai mica 0.06%. Ponderea cea mai ridicata in totalul activelor imobilizate o au mijloacele fixe. Pentru aprecierea miscarii acestui element patrimonial se determina coeficientul de reînnoire:
Coef.de rein.a m.f.= Intrări de m.f. in per. raportata(120 a. 1.2)/
Val.de inventar a m.f. la sf. perioadei(060)
Coef.de re.n.a m.f= 2682.447/68405.725=0.039
care reflecta cota mijloacelor fixe noi intrate prin investiţii in valoarea totala a mijloacelor fixe existente la sfirsitul perioadei raportate. La întreprinderea acest coeficient repreprezinta informaţia privind operaţiile de procurare a mijloacelor fixe, de reparaţii capitale, modernizare, reconstrucţii si retehnologizare.
La aprecierea tarii funcţionale a mijloacelor fixe disponibile se apelează la:
1)    Coeficientul de uzura acumulata, care caracterizează nivelul de eliberare a mijloacelor intreprinderiii mobilizate m mijloace fixe. Cde uzura acum.= Uzura acumulata(c.l24)/Val. de inventar a m.f(060)
     Cde uzura acum =48055.089/68405.725=0.702
Nivelul ridicat al acestui coeficient înseamnă ca procesul de reînnoire e
lent.
2) Coeficientul de utilitate, cu cit d este comparativ mai aproape
de 1, cu atit acesta reflecta o stare functionala mai buna a
mijloacelor fixe.
Cde utiL= (Val.de inventar(060) - Uzura acum.c. 124))/Val. de inv.a m.f.(060)
Cde util.= (68405.725-48055.089)/68405.725=0.297
• Analiza activelor curente cuprinde aprecierea dinamicii lor in comparaţie cu evoluţia cifrei de afaceri. Aprecierea ponderii activelor curente -observam creşterea ponderii activelor curente de la 26.64 % pina la 31.07%
In continuare analizam componenta activelor curente. Activele curente au crescut cu 2652.892 mii lei fapt ce s-a intimplat din următoarele motive:
a) Creşterea creanţelor cu 6009.757 mii lei, care poate fi legat de ridicarea preturilor la producţia realizata , precum si de faptul intirzierilor in achitarea obligatiunilor   de către cumpărători din cauza deficitului mijloacelor de plata. Factorii care influenteaza mişcarea creanţelor sânt:
- atit si creanţele comerciale din tara, din străinătate pe termeni de expirare diferite
- cit si avansurile acordate in tara, m stramatate pe termeni de expirare diferite
- sau creanţele aferente decontărilor cu bugetele diferitor niveluri.
b)Mijloace banesti si investiţiile pe termen scurt au crescut la fel cu 338.347 mii lei la valoarea absoluta  cu +2.42% valoarea relativa.Asa o creştere poate fi legata, atit de creşterea vitezei de rotaţie a activelor circulante, cit si de creşterea inflaţiei in economie.
c) Mărimea stocurilor de mărfuri si materiale s-a micşorat cu 3695.212 mii lei sau cu 40.73% in comparaţie cu începutul anului.Marimea stocurilor de mărfuri si materiale s-a micşorat din cauza micsorarii elementelor lor:
- materiale a scăzut in  valoarea de 918.299 mii lei, aici includem:
materia prima, combustibil, ambalaj, piese de schimb s.a. Din punct de vedere financiar aceasta micşorare poate fi considerata pozitiva si indica accelerarea rotaţiei capitalului circulant, avind in vedere majorarea volumelor de vinzari fata de anul precedent.
d) Alte active pe termen scurt au avut la începutul anului o ponderea m active curente egala cu 0 % si peste un an situaţia nu s-a schimbat deloc.
Modificările in structura activelor curente pot fi determinate din punct de vedere al principalelor elemente componente ale mijloacelor circulalte.In acest context se determina Rata stocurilor de mărfuri si materiale.
*Rst.de m.si m.=Stocuri de marfuri si mat-le(250)/Total a-ve curente(460) *Rst.dein.sim.= 4391.778/13800.108=0.318 (la sf.an.)
*Rst.de m.s. m.= 8086.990/11147.216=0.725 (la inc.an.)
Intrucit bunurile reflectate in numărătorul coeficientului reprezintă partea mai puţin mobila a mijloacelor circulante, nivelul scăzut al raportului la sfirsitul anului si micsorarealuiin dinamica reprezintă o tendinţa buna pentru întreprinderea.
Pentru aprecierea modificărilor structurale im componenta activelor curente se determina Rata creanţelor.
Rcreantelor=Creante(350)/ Total active curente(460) Rcreantelor= 9047.523/13800.108=0.656 (la sf.an.) Rcreantelor= 3037.766/11147.216=0.272 (la inc. an.)
Crestera acestui indicator in dinamica se considera periculoasa. In cazul nostru creanţele a crescut din cauza creşterii volumului vinzarilor nete de la 46162.000 mii lei in anul 1997 pina la 77366.979 mii lei in anul 1998.
2. Analiza orizontala
Pentru efectuarea ei comparam nivelul sporirii activelor pe termen lung
si activelor curente:
a) nivelul sporirii activelor pe termen lung:
(-66.339):30696.364*100%=(-0.22)%
b) nivelul sporirii activelor curente:
2652.892:11147.216*100=23.79% , adică se observa creşterea.
22 Aprecierea surselor de mijloace (pasivului) in baza bilanţului contabil
Analiza surselor de mijloace are puse m fata 2 probleme:
1.De a efectua o apreciere generala referitor la schimbările m sursele de mijloace a întreprinderii.
2.De a aprecia structura surselor de mijloace a întreprinderii, adică ponderea componentei lor.
Analiza surselor de mijloace (pasivului) a întreprinderii in baza bilanţului contabil:


La sfîrsitul anului
La anului începutul
Devieri
Indicatorii
Suma  mii lei
Ponderea
%
Suma  mii lei
Ponderea %


Sursele de mijloace total (980), inclusiv:
44430.133
100
41843.580
100
+2586.553
l.Capital propriu total (650), inclusiv:
26893.260
60.52
28384.580
67.83
-1491.320
a) capital statutar si suplimentar total (520)
22876.550
85.06
22885.565
80.62
-9.015
b) rezerve (560)
3882.527
14.44
3882.527
13.68
0
c) proft nerepartizat (610)
134.183
0.5
1616.488
5.7
-1482.305
d) capital secundar (640)
0
0
0
0
0
2.Capital imprumutat (770+970), din el:
17536.873
39.48
13459.00
32.17
+4077.873
2,1 Datorii pe termen lung
9653.594
55.05
4277.082
31.78
+5376.512
2.2 Datorii pe termen scurt (970), inclusiv:
7883.279
44.95
9181.918
68.22
-1298.639
a) credite bancare pe termen scurt (780)
950.000
12.05
1166.100
12.70
-216.100
b) datorii creditare
6933.279
87.95
8015.818
87.30
-1082.539

Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se efectuiaza in scopul aprecierii stabilitatii financiare a întreprinderii sau,
cu alte cuvinte, a gradului de dependenta a firmei de sursele atrase si imprumutate.
Unul dintre cei mai importanţi coeficienţi ai structurii surselor de finantare reprezintă coeficientul autonomiei:
*C. de autonomie=Cap.propriu(650)/ Total valuta bilanţului(980)
*C.de autonomie=26893.260/44430.133=0.61 (la sf.an.)
*C de autonomie=28384.580/41843.580=0.68 (la inc. an.)
Acest indicator reflecta ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii m suma totala a activelor intreprmderii.In cazul nostru patrimoniul întreprinderii este format mai mult de 60 la suta din sursele proprii, aceasta serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor fata de creditori.
Pomind de la faptul ca valuta bilanţului arata, pe de o parte, suma totala a surselor de finanţare, iar, pe de alta parte, coincide cu suma totala a pasivelor, Rata solvabilitatii generale exprima gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune o întreprinderea. Rsoiv.gen.= Total valuta b-lui(980)/Dat.pe t.l.si s.(770+970)
Rsoiv.gen= 44430.133/(9653.594+7883.279)=2.53 (la sf.an.)
Rsoiv.gen= 41843.580/(4277.082+9181.918)==3.1 (la inc. an.)
Din rezultatele de mai sus vedem ca solvabilitatea întreprinderii s-a micşorat din cauza majorării datoriilor.
In baza tabelului putem spune ca suma tuturor surselor de resurse fianciare de un an a crescut cu 2586.553 mii lei sau cu 6.18%.Aceasta creşterea a pasivului este legata de scăderea capitalului propriu cu 1482.305 mii lei (5.2%) si de creşterea mai esenţiala a valorii capitalului împrumutat cu 4077.873 mii lei (30.29%) si ponderii lui in suma totala a patrimoniului întreprinderii de la 32.17% pina la 39.48%.Adica in anul darii de seama s-a schimbat componenta  surselor de mijloace : a crescut considerabil ponderea capitalului împrumutat m comparaţie cu capitalul propriu, ce aduce la  dependenta fata de creditorii externi.Cauzele acestor miscari a pasivului vor fi analizate mai jos:
1) Capitalul propriu s-a micşorat neesential (cu 5.2%) din cauza micşorării capitalului statutar (cu 0.039%) si profitului nerepartizat (cu 91.7%), m timp cind,
- rezervele stabilite de legislaţie si alte rezerve nu s-au schimbat valoric, ponderea lor m capitalul statutar a crescut de la 13.68% pina la 14.44% din cauza micsorarii capitalului statutar. La rindul sau:
- capitalul statutar s-a micşorat neesential din cauza rascumpararii acţiunilor de la acţionarii întreprinderii.
- profitul nerepartizat s-a micşorat esenţial din cauza apărării pierderii ai perioadei de gestiune, care vor scădea din contul profitului nerepartizat.Pierderea ,la rindul sau, a apărut din cauza
crizei financiare in republica si din aceasta creşterea cursului dolarului american ($) fata de leu moldovenesc (MDL).
- capital secundar nu s-a schimbat deloc si a constituit 0%.
Nota explicativa la rapoartele financiare ale societatilor pe acţiuni trebuie sa contina compararea mărimii capitalului statutar cu valoarea activelor nete (patrimoniul net) si se determina corelaţia intre activele nete si capital statutar:
C.a.n.sicap.st=Active nete(470-770-970)/Capital statutar(480) C.a.n.sicap.st= (44430.133-9653.594-7883.279/22876.550=1.175 (la sf.an.) C.a.n.sicap.st=(41843.580-4277.082-9181.918)/22885.565=1.240(la inc. an.)
Necesitatea acestei comparări reiese din următoarele conditii a legislaţiei privind S.A. : valoarea activelor nete nu poate fi mai mica deci mărimea capitalului social (statutar).La noi totul este conform legislaţiei.
2) Capitalul împrumutat a crescut cu 4077.873 mii lei (cu 30.29%) din cauza creşterii esenţiale a valorii datoriilor pe termen lung, mai ales creditelor bancare pe termen lung (cu 126.8%) si micşorarea datoriilor pe termen scurt (cu 14.1%), din cauza micsorarii creditelor bancare pe termen scurt, datoriilor comerciale pe termen scurt si datoriilor pe termen scurt calculate. Aceasta schimbarea duce la dependenta întreprinderii fata de creditorii străini (Banca Mondiala, BERD s.a.).
In practica mondiala se considera convenabil nivelul ponderii capitalului împrumutat in total pasiv al întreprinderii circa 30%, la noi ea a constituit, la sfirsitul anului 39.48%.La depasirea acestui nivel de siguranţa atragerea suplimentara a mijloacelor împrumutate trebuie sa fie oprita.Finantarea suplimentara a activitatii întreprinderii poate fi efectuata pe seama surselor proprii (emisia acţiunilor. aporturi suplimentare ale fondatorilor etc.).
Daca analizam mai detailat structura capitalului împrumutat putem spune ca schimbarea lui m partea majorării ponderii m total pasiv nu aduce numai efect negativ, ce vine de la majorarea datoriilor pe termen lung, dar si unele elemente pozitive. Aceste elemente vine de la micşorarea datoriilor pe termen scurt:
- s-a micşorat valoarea creditelor bancare pe termen scurt cu 216.1 mii lei sau cu 18.5% , ce minimizeaza dependenta întreprinderii de creditorii interni.
- s-a micşorat valoarea datoriilor comerciale pe termen scurt cu 316.28 mii lei sau cu 7.5%, care duce de la micşorarea avansurilor primite de la 1641.513 mii lei pina la 384.679 mii lei din cauza minimizarii contractelor cu platile in avans.
-         s-a micşorat valoarea datoriilor pe termen scurt calculate cu 766.3 mii lei sau cu 20.1%, care duce de la micşorarea datoriilor privind retribuirea muncii, privind asigurările, decontarile cu bugetul s.a.
Aceasta micşorarea aduce la sine un efect social-pozitiv. Pentru caracterizarea capacitatii firmei de a contracta m caz de necesitate noi împrumuturi, asigurind totodată un anumit nivel de garanţii pentru creditori cu privire la posibilitatea recuperării sumelor împrumutate, servesc coeficientul de autofinanţare a capitalului permanent si rata solvabilitatii patrimoniale:
C.deautof.a c.per.=. Cap.propriu(650)/Cap.permanent(650+770)
C deautof.a c.per.= 26893.2607(26893.260+9653.594)==0.74 (la sf.an.)
C.deautof.ac.per=28384.580/(28384.580+4277.082)= 0.87 (la inc. an.)
R.soiv.patr.=Cap.statutar(480)/Cap.permanent
R.soiv.patr= 22876.550/(26893.260+9653.594)= 0.63 (la sf.an.) R.soiv.patr.= 22876.550/(28384.580+4277.082)= 0.7 (la inc.an.)
In dinamica ambele inicatori scade din doua cauze:
- micsorarii capitalului propriu;
- majorării datoriilor pe termen lung. Dar aceşti indicatori depasesc valoarea de 60 la suta, ceea ce înseamnă ca capitalul propriu si statutar are o pondere mai mare in capitalul permanent si da garanţii pentru creditori.
Stabilitatea financiara absoluta presupune indeplinirea a urmatoerei formuli:
Stocuri de mărfuri si materiale < Active circulante proprii ,unde
ACproprii=Capital propriu+Datorii pe termen lung-active pe termen lung
4391.778 < (26893.260+9653.594-30630.025)
4391.778 < 5916.829 (corect)
Aceasta relaţie arata ca toata suma stocurilor se acoperă integral de activele
circulante proprii, adică întreprinderea nu depinde de creditorii externi.
3.Analiza rezultatelor financiare  a întreprinderii
3.1. Analiza  veniturilor
Întreprinderea analizata S.A."INCOMLAC" a înregistrat la finele anului 1998 un volum de vinzari nete in valoare de 77366.979 mii lei. Aceasta întreprindere este specializata m fabricarea si comercializarea produselor lactate (activitatea de baza sau activitatea operaţionala), comercializarea mărfurilor si prestarea serviciilor de transport (alte activitati).Acum analizam structura si rata de creştere a veniturilor, care vor fi prezentata mai jos.
Structura veniturilor din vinzari de ia activitatea operaţionala:

Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata crester ii in compa ratie
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei








cu












anul












preced ent %




Venituri din
77366.979
46162.000
+31204.979
+67.59
100.0
100.0
Vinzari din












care:












Venituri din
68386.210
43167.711
+25218.499
+58.42
88.39
93.51
Vinzarea produselor finite












Venituri din
8818.737
2648.264
+6170.47
+233
11.39
5.73
Vinzarea mărfurilor












Venituri din
162.032
349.239
-187.207
-53.6
0,22
0.76
Prestarea serviciilor(de transport)













Din tabel rezulta ca in ansamblu veniturile din vinzari sînt depasite m comparaţie cu anul precedent cu 67.59% sau cu 31204.979 mii lei. Aceasta creştere a veniturilor din vinzari poate fi legata de :
- creşterea vinzarilor produselor de baza si apariţia noilor produse, care tot majorează vinzarile;
- din cauza crizei economice creşterea preturilor la materia prima si creşterea încasărilor pentru amortizarea a utilajelor, cumpărate m valuta convertibila ($,DM), si din aceste cauze creşterea preturilor la producţia finita;
- conducerea buna a întreprinderii de către echipa managmentului. Din cauzele enumerate mai sus a crescut si cele trei componente ale vremturilor din vinari, dar ele a crescut fiecare cu valoarea si ponderea sa:
1) Veniturile din vizarea produselor finite au crescut in valoarea de 25218.499 mii lei sau cu 58.42%, dar ponderea lor in veniturile din vinzari s-a micşorat de la 93.51% pina la 88.39% din cauza majorării mai esenţiale a veniturilor din vinzarea mărfurilor.
2) Veniturile din vinzarea mărfurilor au crescut, cel mai mult din alte venituri din vinzari, in valoarea de 6170.47 mii lei sau cu 233% si totodată s-a majorat ponderea lor in total venituri din vinzari de la 5.73%  pana la  11.39%.
3) Veniturile din prestarea serviciilor, la noi servicii de transport, s-a micşorat cu 53.6% si ponderea lor in total venituri din vinzari a constituit valoarea cea mai mica egala cu 0.22%.
Structura altor venituri operaţionale:
Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata crester ii in compa ratie
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei








cu












anul












preced ent %




Alte venituri
2822.948
2158.547
+664.401
+30.7
100.0
100.0
Operaţionale, total din care:












Venituri din
2634.813
2033.302
+601.511
+29.6
93.3
94.2
Vinzarea altor active












Curente, cu excepţia produselor si mărfurilor












Venituri din arenda curenta
188.135
125.245
+62.89
+50.2
6.7
5.8

Alte vremuri operaţionale s-a majorat m valoarea de 664.401 mii lei sau cu 30.7% din cauza creşterii valorii vinzarilor a altor active cu 29.6% si darea in arenda altor firme suprafaţa blocurilor administrativi m valoarea, mai mare deci m anul precedent, de 62.89 mii lei.
Activitatea de investiţii a întreprinderii presupune participarea ei in activitatea altor intreprinderi (rezidenţi si nerezidenti) sau cumpărarea altor tipuri de hirtii de valoare (obligatiuni) si primirea dobinzii aferente depozitelor.
Structura veniturilor din activitatea de investiţii:
Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata crester ii in compa ratie
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei








cu












anul












preced ent %




l.Venituri
475.191
434.687
+40.504
+9.32
100.0
100.0
total, inclusiv:












l.l.Venituri din
389.150
324.468
+64.682
+19.9
81.89
74.64
Ieşirea activelor












Materiale pe termen lung












1.2.Venituri din
82.435
107.644
-25.209
-23.4
17.35
24.76
Dividende












a) de la rezidenţii R.M
82.435
107.644
-25.209
-23.4
100
100
1.3. Venituri din dobinzi aferente
3.606
2.575
+1.031
+40.1
0.76
0.6
Depozitelor si titlurilor de valoare













Veniturile totale din activitatea de investiţii s-a majorat cu 40.504 mii lei (9.32%) fata de anul precedent din cauza majorării veniturilor din ieşirea activelor materiale pe termen lung m valoarea de 64.682 mii lei (19.9%) si veniturilor din dobinzi cu 40.1%, dar ele nu influenteaza esenţial din cauza ponderii sale mice (0.76%) in venituri totale.
Trebuie de subliniat ca inca un element al veniturilor din activitatea de investiţii, venituri din dividende, s-a micşorat cu 25.209 mii lei (23.4%) si împreuna s-a micşorat ponderea lor m venituri totale de la 24.76% pina la 17.35%.Aceasta micşorarea a veniturilor din dividende poate fi legata din activitatea mai slaba a întreprinderilor in care firma noastră face parte prin acţiuni.
Activitatea financiara a întreprinderii reprezintă veniturile si cheltuielile din redevenţe (acordarea activelor nemateriale cum sînt patente, mărci comerciale etc.), din diferenţe de curs valutar, din active intrate cu titlu gratuit s.a.
Structura veniturilor din activitatea financiara:
Indicatori
La srirsitul
La
Devieri (mii
Rata
Ponderea, %


perioadei
începutul
lei)
crester
La sfirsitul
La


(mii lei)
perioadei


ii in
perioadei
începutul




(mii lei)


compa


perioadei








ratie












cu












anul












preced












ent%




Venituri total
2555.423
1855.245
+700.178
+37.7
100.0
100.0
din care:












Venituri din
2555.423
1855.245
+700.178
+37.7
100
100
Diferenţe de curs












Valutar













Din toate veniturile din activitatea financiara la întreprinderea data a fost numai veniturile din diferenţe de curs valutar, care la rindul sau s-a majorat cu 700.178 mii lei (37.7%) fata de anul precedent. Aceasta mişcare poate fi explicata prin:
- situaţia financiara relativ stabila in anul 1997 (cursul stabil al leului moldovenesc fata de dolar american);
- criza financiara in R.M.(devalorizarea brusca a leului moldovenesc).
Rezultatul excepţional se considera rezultatele suportate m rezultatul evenimentelor ce nu se refera la activitatea de baza, adică: calamitati naturale, perturbări politice, modificări in legislaţie s.a. La noi rezultatul excepţional n-a apărut nici m anul precedent, nici m anul de gestiune.


3.2. Analiza  Cheltuielilor.
Costul vinzarilor include cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe pentru remunerarea muncii si cheltuielile indirecte de producere.
Structura costului vinzarilor:
Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata crester ii in compa ratie cu anul preced ent %
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei
Costul vinzarilor total,inclusiv:
66218.543
35248.247
+30970.296
+87.8
100.0
100.0
al produselor finite vindute
58375.254
33547.211
+24828.043
+74.0
88.15
95.17
- mărfurilor vindute
7681.259
1351.806
+6329.453
+468.2
11.59
3.84
- serviciilor prcstatc (de transport)
162.030
349.230
-187.
-53.6
0.26
0.99

Costul vinzarilor a crescut cu 87.8% din cauza creşterii vinzarilor a produselor finite, a mărfurilor si s-a micşorat la serviciile prestate cu 53.6% din cauza scăderii prestării serviciilor de transport.Scaderea cheltuielilor de transport poate însemna ca întreprinderea data a cumpărat transport nou si de aici s-a micşorat cheltuielile pentru arendarea transportului.



Structura cheltuielilor comerciale:
Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata crester ii in compa ratie cu anul preced ent %
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei
l. Cheltuielile comerciale totale, inclusiv:
3582.995
3145.250
+437.745
+13.9
100.0
100,0
l.l.Privind operaţiile de marketing
357.001
215.125
+141.876
+65.9
9.96
6.84
1.2.Privind ambalajele
108.462
142.104
-33.642
-33.6
3.03
4.5
1.3.De transport privind desfacerea
1623.241
1258.147
+365.094
+29
45.3
40.0
1.4.Privind reclama
152.177
25.478
+126.699
+497.2
4.25
0.8
1.5.Privind datoriile dubioase
281.175
358.854
-77.68
-21.6
7.85
11.4
1.6.Alte cheltuieli comerciale, inclusiv
1060.939
1145.542
-84.603
-7.38
29.61
36.46
a) retribuirea muncii
733.090
841.265
-108.175
-12.8
69.1
73.4
b)contribuţii privind asigurările sociale
234.666
269.2
-34.534
-12.8
22.1
23.5
c)uzura mijloacelor fixe
93.183
35.077
+58.106
+165.6
8.8
3.1

Cheltuielile comerciale au crescut cu 13.9% fata de anul precedent din cauza creşterii elementelor ei m total, care la rindul sau s-a micşorat următor:
1.1. Cheltuielile privind operaţiile de marketing au crescut m valoare da 141.876 mii lei sau cu 65.9% din cauza cercetării pietii mai detaliate si fondării secţiunii de marketing in administraţia întreprinderii.
1.2. Cheltuielile privind ambalajele s-au micşorat cu 33.6%, pentru ca întreprinderea au găsit producători nou, care producă un ambalaj de buna calitate si care costa mai ieftin.
1.3. Cheltuieli de transport privind desfacerea au crescut (cu 29%) pentru ca s-au scumpit combustibil si din cauza majorării vinzarilor au apărut noi puncte de realizare a producţiei si de acea s-au prelungit drumul spre cumpărători.
1.4. Una din cauzele creşterii cheltuielilor privind reclama este creşterea sferei de cercetare a marketingului, care are nevoie de surse (investiţii)noi.
1.5.   Cheltuielile privind datoriile dubioase s-au micşorat in valoarea de 77.68 mii lei sau cu 21.6%.
1.6.  Alte cheltuieli comerciale s-au micşorat in valoarea de 84.603 mii lei, din cauza micsorarii elementelor lor:
a)retribuirea muncii(micşorarea numărului lucratorilor)
b)contribuţii privind asigurările sociale
c)uzura mijloacelor fixe


Structura cheltuielilor generale si administrative:

Indicatori
La srirsitul perioadei (mii lei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii
lei)
Rata crester ii m compa ratie cu anul preced ent %
Ponderea, %
La sfîrsitul perioadei
La începutul perioadei
l. Cheltuielile generale si administrative totale, inclusiv:
3582.106
3345.210
+236.896
+7.08
100.0
100.0
l.l.Privind uzura mijloacelor fixe
242.632
236.120
+6.512
+2.8
6.77
7.05
l.2.Reparatia mijloacelor fixe
97.097
90.090
+7.007
+7.77
2.7
2.7
13.Intretinerea mijloacelor fixe
119.691
110.690
+9.001
+8.14
3.3
3.3
14.Amortizarea activelor nemateriale
60.893
65.547
-4.654
-7.1
1.7
1.96
1.5.De intretinere personalului administrativ si de conducere
1882.200
1578.300
+303.9
+19.2
52.5
47.1
1.6.împozite.taxe si plaţi cu excepţia impozitului pe venit
81.982
78.258
+3.724
+4.76
2.3
2.33
1.7.Pentru donaţii si in scopuri de binefacere si sponsorizare
223.582
201.365
+22.2
+11
6.2
6.02
l,8.Privind protecţia muncii
79.585
70.247
+9.3
+13.3
2.22
2.1
1.9.De reprezentare
6.719
6.214
+0.505
+8.1
0.18
0.18
10.Dedeplasare
36.863
40.214
-3.351
-8.3
1.02
1.2
11..Alte cheltuieli generale si administrtive,din care:
750.862
868.165
-117.303
-13.51
21.11
26.06

Structura cheltuielilor generale si administrative au rămas aproape pe acelas nivel, au schimbat numai cu 7.08%.Cel mai mult au schimbat cheltuielile de intretinere a personalului administrativ si de conducere cu +19.2%.
Alte cheltuieli operaţionale au constituit 3798.933 mii lei, la care includem cheltuieli din vinzarea altor active curente, privind arenda curenta, amezi.Cea mai mare ponderea are cheltuielile aferente plaţii dobinzilor pentru credite si împrumuturi 27.7%.
Structura cheltuielilor din activitatea de investiţii:
Indicatori
La srirsitul perioadei (mii tei)
La începutul perioadei (mii lei)
Devieri (mii lei)
Rata
crester ii m compa ratie cu anul preced ent %
Ponderea, %
La sfirsitul perioadei
La începutul perioadei
Cheltuieli totale, inclusiv
371.959
84.167
+287.792
+341.9
100.0
100.0
- privind ieşirea activelor materiale pe termen lung
371.959
84.167
+287.792
+341.9
100
100

Cheltuielile din activitatea de investiţii s-au majorat cu 341.9% din cauza creşterii ieşirii activelor materiale pe termen lung in aceasi valoare.


Structura cheltuielilor din activitatea financiara:
Indicatori
La srirsitul
La
Devieri (mii
Rata
Ponderea, %


Perioadei
Începutul
lei)
crester
La sfirsitul
La


(mii lei)
Perioadei


ii in
perioadei
începutul




(mii lei)


compa


perioadei








ratie












cu












anul












preced












ent%




Cheltuieli
6772.797
1654.147
+5118.65
+309.4
100.0
100.0
totale, inclusiv












- privind diferenţa
6772.797
1654.147
+5118.65
+309.4
100
100
de curs valutar













Cheltuielile din activitatea financiara s-au majorat din cauza creşterii cursului dolarului american fata de leul moldovenesc, si daca retragerea creditelor de la organizaţiile financiar-bancare intemationale trebuie sa fie in dolari, de aici valoarea amortizării in lei au crescut la nivelul ponderii diferenţei de curs valutar, aproape in 3 ori.
3.3. Calcularea profitului
In aportul privind rezultatele financiare ale întreprinderii se reflecta veniturile, cheltuielile si rezultatele activitatii operaţionale, investitonale, financiare, precum si articolele excepţionale, beneficiul net (pierderile) pentru perioada raportata. Calcularea profitului se constuie conform urmatoarei scheme:
1) Beneficiu (pierderi)= Vinzari nete - Costul vinzarilor=77366.979-
66218.543=11148.436
Mărimea absoluta determina rezultatele financiare ale activitatii de producţie si desfacere a întreprinderii si influenteaza direct asupra viabilitatii acesteia.
2) Beneficiul de la activitatea operationala=Beneficiul global+Alte venituri operationale-Ch-li comerciale-Ch-li generale si administrative-Alte ch-li operationale=11148.436+2822.948-3582.995-3582.106-3798.933=3007.35
3) Beneficiul de la activitatea investitionala=Vcniturile de la act-tea investitionala-Ch-li de la act-tea investitonala=475.191-371.959=103.232
4) Beneficiul de la activitatea financiara= Venituri- Ch-li de la act-tea financiara=2555.423-6772.797= - 4217.374
5) Beneficiul de la activitatea financiar gospodareasca=Beneficiul de la act-tea operationala+B. de la act-tea investitionala+B.de la act-tea fin-ra=3007.35+103.232-4217.374= - 1106.792
6) Beneficiul exceptional=0
7) Profitul perioadei raportate pina la impozitare=B.de la act-tea ec-ca+B.exceptional= -1106.792
Mărimea absoluta influenteaza direct asupra eficientei tuturor activitatilor desfasurate de întreprindere.
8) Profitul net(pierderea neta)=Pr.perioadei raportate pina la impozitare-Ch-li impozitului pe venit= -1106.792-368.291=(1475.083)
La sfîrsitul anului întreprinderea au obţinut pierderea m mărime de 1475.083 mii lei. Cea mai mare ponderea pozitiva in profitul perioadei raportate pina la impozitarea a fost formata pe seama rezultatelor financiare din activitatea operaţionala m valoarea de 3007.35 mii lei. Dar in final am primit pierderea m mărimea de 1475.083 mii lei din cauza apărării rezultatului negativ din activitatea financiara m valoarea de 4217.374 mii lei si impozitului pe venit valoarea cărora este corectata, conform codului fiscal, in declaraţia privind impozitul pe venit, codul 0311,0312.La rindul sau rezultatul negativ din activitatea financiara a apărut din diferenţa de curs valutar tot in mărime de 4217.374 mii lei. In concluzie putem spune ca pierderea neta in mărime de 1475.083 au apărut din cauza scăderii cursului leului moldovenesc fata de dolar american.
4Analiza  efectuata  in  baza  indicatorilor
financiari.
4.1. Analiza indicatorilor de rotaţie a activelor
Coeficienţii (ratele) de rotaţie a activelor sînt următoare:
1) Rata recuperabilitatii activelor- reflecta gradul de rotaţie a tuturor
activelor de care dispune întreprinderea la un moment dat pe baza datelor
bilanţului contabil
Rra=Volumul vinzarilor nete(010.f2)/Valoarea totala a activelor(470.fl)
Rra=77366.979/44430.133=1.74
Cind Rra>l, la noi 1.74, atunci ea asigura o activitate efîcienta de
producţie.
2) Rata utilizării activelor materiale pe termen lung- reflecta gradul de
utilizare a activelor materiale pe termen lung si participarea lor in procesul
de producţie
Raml=Volumul vinzarilor nete(010)/Total active materiale pe t.l.(090.fl)
Raml=77366.979/29974.633=2.58(la sf.an.)
Raml=46162.000/29811.976=1.54(la inc.an.)
Tendinţa de majorare a acestei rate in dinamica este un factor pozitiv,
pentru ca ei au fost utilizate mai mult pentru producerea mărfurilor.
3) Rata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt - reflecta viteza de
transformare a creanţelor pe termen scurt in numerar
Rrcs= Volumul vinzarilor nete(010)/Total creantele pe termen scurt(350)
Rrcs= 77366.979/9047.523=8.55
Orice unitate de producţie trebuie sa tinda spre o performanta maxima a
acestui  indicator,  ceea  ce  reflecta  eficacitatea  colaborării  cu
clienţii(cumpărătorii) sai.Concomitent pe baza acestui indicator se poate
calcula perioada de recuperare a creanţelor pe termen scurt (in zile)
Prc=360/Rrcs=360/8.55=42.1 zile
Pentru o activitate de producţie normala acest indicator trebuie sa varieze in
limitele rezonabilitatii (30-60 zile).La noi acest indicator este in limitele
fondate si este egal cu 42.1 zile.
4.2. Analiza indicatorilor de lichiditate.
Lichiditatea financiara a întreprinderii reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma in bani activele de care dispun, respectiv posibilitatea de a mobiliza activele prin trasformarea lor in bani in scopul asigurarii unui circuit normal al fondurilor si realizarea unei activitati efîciente. Lichiditatea bilanţului se reflecta in gradul acoperirii obligatiunilor întreprinderii cu activele ei. Analiza lichiditatii bilanţului contabil se
stabileşte ca raportul intre elementele de activ (disponibilitati banesti, materiale in stoc, produse finite, mărfuri, titluri de plasament, creanţe, alte active) si elemente de pasiv (credite pe termen scurt, rate de rambursat in anul curent la credite pe termen lung si mediu. Creditori, obligaţii). Rata lichiditatii absolute reflectă in ce măsura întreprinderea este capabila sa-si onoreze imediat obligatiunile curente
RLa=Disponibilitati banesti(390+440)/Total datorii pe t.scurt(970) RLa=(297.936+62.871)/7883.279=0.045 (la sf.an.) Rla=(0+22.460)/9181.918=0.002 (la inc.an.)
Acest indicator înseamnă ca la fiecare leu datorii pe termen scurt întreprinderea trebuie sa dispună de 0.045 (0.002) bani in numerar.Tendinta majorării acelui indicator poate fi considerata ca factor pozitiv, incepind de indicii foarte mici.
Rata lichiditatii intermediare reflecta capacitatea întreprinderii de a-si achita datoriile pe termen scurt, fara a fi obligata sa vinda stocurile de mărfuri si materiale.
RLi=(Total   active   curente(460)-Total   stocuri   de   marfuri   si materiale(250))/Total datorii pe tennen scurt(970).
RLi=(13800.108-4391.778)/7883.279=1.19 (la sf.an.)
RLi=(11147.216-8086.990)/9181.918=0.33 (la inc. an.)
In condiţii favorabile pentru activitatea de producţie acest indicator trebuie sa tinda spre o mărime unitara (intre 0.70-1.0).La noi situaţia s-a rautatit la sfirsitul anului, dar nu aşa demult.
Rata lichiditatii totale sau de acoperire a bilanţului contabil reflecta posibilitatea activelor curente, de care dispune întreprinderea, de a se transforma conform datelor din bilanţul contabil intr-un termen scurt in lichiditati necesare pentru a satisface obligaţiile de plata exigibile. RLt=Total active curente(460)/Total datorii pe termen scurt(970) RLt=13800.108/7883.279=1.75
RLt=11147.216/9181.918=1.21
Se înregistrează o lichiditate totala favorabila in condiţiile cind acest indicator are o mărime supraunitara (intre 2.0-2.5).La noi întreprinderea nu este posibila se transforme activele in lichiditati necesare intr-un termen scurt.
43. Analiza indicatorilor de rentabilitate si fondului de rulment
Rentabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a produce profit si ca indicator se determina ca raportul intre efectele economice si financiare obţinute si eforturile depuse pentru obţinerea lor. Indicatorul nominalizat poate capata forme diferite, in funcţie de profitul brut sau net la numărător sau de baza de raportare care exprima efortul sau cheltuiala (activul economic, capitalurile, costul vinzarilor, valoarea producţiei vindute la preţ de vinzare)
Rata profitului brut(vinzarilor) caracterizează nivelul profitului brut
obţinut la un leu vinzari nete.
Rpb=(Profit brut(030)/Vinzari nete(010))*100
Rpb=(11148.438/77366.979)*100=14.4(la sf.an.)
Rpb=(10913.753/46162.000)*(l00=23.6 (la inc. an)
Micşorarea nivelului acestui raport senmifîca creşterea costului vinzarilor.
Rata profitului operaţional arata capacitatea întreprinderii de a obţine
profit din activitatea de baza la un leu vinzari.
Rpo=(Rezultatul din activitatea operaţionala(080)/Vinzari nete(010))*100
Rpo=(3007.350/77366.979)*l00=3.88
Rata profitului net caracterizează capacitatea întreprinderii de a produce profit net din vinzari si reflecta  profitul net obţinut un medie pe întreprindere la un leu vinari nete.
Rpn=(Profît net(150)/Vinzari nete(010))*100
Rpn=(-1475.083/77366.979)*100=-1.9 (la sf.an.)
Rpn=(2907.58/46162)*100=6.29 (la inc. an.)
La noi ambele rate nu se poate de compara pentru ca avem rezultatele diferite (la începutul anului am avut profit, iar la sfirsitul anului - pierderi)
Rata rentabilitatii economice caracterizează eficienta mijloacelor utilizate in procesul de producţie, indiferent de faptul, daca acestea sînt fonnate pe seama surselor proprii sau împrumutate de fînantare.
Rre=(Profîtul   pina   la   impozitare(130   f2)/Valoarea   medie   a activelor(470c5fl+470c4fl)/2)* 100
Rre==(-1106.792/(41843.580+44430.133)/2)*100=-2.56 (la sf.an.) Rre=(1368.27/(41843.580+44430.133)/2)*100=3.17 (la inc.an.)
 Mărimea acestui coeficient este negativa pentru ca întreprinderea suporta pierderi.
Rentabilitatea vinzarilor reflecta in ce măsura   întreprinderea este capabila sa obtina profit din activitatea de desfacere sau profitabilitatea acesteia.
Rv=(Profitul brut(030)/Vinzari nete(010))*100 Rv=(11148.436/77366.979)*l00=14.4%
In condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator trebuie sa fie nu mai mica de 20%, la noi ea este mai mica. Rata rentabilitatii financiare măsoară randamentul capitalului propriu, deci al plasamentului financiar, pe care acţionarii 1-au depus prin cumpărarea acţiunilor întreprinderii. Rentabilitatea financiara remunerează proprietarii întreprinderii prin acordarea de dividende acestora si prin creşterea rezervelor, care de fapt reprezintă o creştere a averii proprietarilor. Rentabilitatea financiara depinde de rata rentabilitatii economice si de structura fînantarii întreprinderii.
Rrf=(Profitul net/Valoarea medie a capitalului propriu)*100
Rrf=(-1475.083/(26893.260+28384.580)/2)*100=-5.34
Mărimea acestui indicator este negativa de la pierderi acoperite la sfirsitul
anului.
Aproape toate ratele rentabilitatii s-au micşorat dar nu din activitatea
întreprinderii slaba. ci si din pierderile acoperite din diferenţa de curs
valular, adică din rezultatul excepţional al economiei tarii.
Fondul de rulment este indicatorul care măsoară condiţiile echilibrului financiar si rezulta din compararea lichiditatii activelor cu termen scurt, cu pasivele cu termen scurt. De aica fondul de rulment se calculeaza ca diferenta dintre surse permanente si alocari permanente.
FR=Total active curente(460)-Total datorii pe termen scurt(970) FR=13800.108-7883.279==5916.829
Fondul de rulment este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung si a contribuţiei acestuia la realizarea echilibrului fînantarii pe termen scurt. Nevoie de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre necesitatule de finanţare a ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.
4.4. Analiza indicatorilor de autonomie financiara.
Coefîcientii echilibrului economico-financiar sînt următoarele:
1)    Rata autonomiei financiare reflecta gradul, m care capitalul propriu al întreprinderii asigura autofinantarea activitatii de producţie Raf=Capital propriu(650)/Capital permanent(65 0+770) Raf=26893.260/(26893.260+9653.594)=0.74 (la sf.an.) Raf=28384.580/(28384.580+4277.082)==0.87 (la inc.an.) Avem micşorarea acestui indicator din cauza micsorarii capitalului propriu si creşterii cu 125.7% a capitalului permanent. Dar el se apreciază pozitiv pentru ca ponderea capitalului propriu se afla intre mărime necesare (0.7-1.0), aceasta înseamnă ca activele curente ale intreprinderii acoperă datoriile pe termen scurt si de aici fondul de rulment este pozitiv.
2)    Rata de autofinantare a activelor totale reflecta raportul capitalului propriu la fînantarea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii RFa=Capital propriu(650)/Total active(470) RFa=26893.260/44430.133==0.61 (la sf.an.) RFa=28384.580/41843.580==0.68 (la inc.an.)
Se accepta ca Rfa sa nu fie mai mic de 0.60, in cazul nostru toate obligatiunile activitatii economice pot fi acoperite de mijloace proprii.Micsorarea Rfa in dinamica dovedeşte despre micşorarea independentei financiare si creşterea riscului m cazul greutatilor financiare.
3)    Rata de finanţare a activelor curente reflecta proporţia, in care fondul de rulment acoperă activele curente ale întreprinderii
Rfac=Fondul de rulment(460-970)/Total active curente(460)
RFac=(13800.108-7883.279)/13800.108=0.43 (la sf.an.)
RFac=(11147.216-9181.918)/1 1147.216-0.18 (la inc. an.)
In condiţiile normale de activitate mărimea acestui indicator trebuie sa
depaseasca 0.5, la noi el este mai mic, de aceea fondul de rulment nu
acoperă nici jumătatea activelor curente.
4) Rata de finanţare a stocurilor reflecta proporţia, in care fondul de
rulment acoperă stocurile de mărfuri si materiale
RFs==Fondul de rulment(460-970)/Stocuri de mărfuri si materiale(250)
RFs=(13800.108-7883.279)/4391.778=1.35 (la sf.an.)
RFs=(11147.216-9181.918)/8086.990=0.24(lamc.an.)
Se specializează pozitiv situatia in care mărimea acestui indicator depaseste
2/3 .Fondul de rulment trebuie sa acopere cel puţin 65-70% din valoarea
totala a stocurilor de mărfuri si materiale evidentiale in bilanţul contabil al
întreprinderii. La noi situaţia s-a inbunatatit din cauza micsorarii stocurilor
de mărfuri si materiale.
4)    Rata datoriilor globale reflecta ponderea datoriilor totale ale întreprinderii pe termen lung si scurt m suma totala a patrimoniului ei. RDg=(Total datoriile pe termen lung(770)+...scurt(970))/Total active(470)
RDg=(9653.594+7883.279)/44430.133=0.39(lasf.an.) RDg=(4277.082+9181918)/41843.580=0.32 (la inc.an.)
De regula aceasta rata trebuie sa fie subunitara, cu cit ea este mai mica cu atit securitatea întreprinderii este mai stabila. La noi situaţia s-a rautatit din cauza majorării datoriilor pe termen lung.
Analiza indicatorilor de autonomie au arata ca activele nu depinde esenţial de datoriile întreprinderii si întreprinderea are o independenta financiara, pentru ca ea poate acoperă toate datoriile pe termen scurt prin capital propriu, ceea ce înseamnă ca fondul de rulment la noi este pozitiv.


5. Previziune financiara.
Previziunea financiara este un proces complex si multelateral de fundamentare, elaborare si aprobare a bugetului de venituri si cheltuieli, si de urmărire a realizaeii indicatorilor financiari prevazute.Previziunea financiara a întreprinderii este parte integranta a previziunii economice, fiind rezultatul activitatii managerilor întreprinderii de cunoaşterea si realizarea a conţinutului funcţiilor si rolului finatelor la nivelul macroeconomic, pentru fundamentarea programului economic.
5.7. Evoluţia bilanţului contabil (spre anul 2000)
Previziunea bilanţului contabil consta din evoluţia elementelor lui:
- evoluţia activelor
- evoluţia pasivelor
Previziunea activului a bilanţului contabil:
Indicatorii
1995
1996
1997
1998
1999 prog.
2000 prog.
Active pe termen lung
2381 4.400
30585. 000
3069 6.364
30630. 025
30741.55 1
30853.48 4
-active nemateriale
14,25 4
16.248
18.33
0
20.727
23.437
26.502
-active materiale pe termen lung
2261 1.062
29525. 147
2981 1.976
29974. 633
30138.17
4
30302,60 7
-active financiare pe termen lung
534.2 14
678.45 8
724.1 40
619.65 0
530.237
453.726
-alte active pe termen lung
654.8 70
365.14 7
141.9 18
15.015
49.703
70.649
Active curente
9280. 200
11355. 400
1114 7.216
13800. 108
17084.35 2
21150.20 3
-stocuri de mărfuri si materiale
3060. 300
5857.3 00
8086. 990
4391.7 78
2385.02
1295.23
-creante pe termen scurt
6034. 500
5475.6 00
3037. 766
9047.5 23
5019.41
2784.67
-investitii pe termen scurt
0
0
0
297.93 6
9503.93
16577.66 3
-mijloace banesti
185.4
381.70 0
22.46 0
62.871
175.99
492.64
-alte active pe termen scurt
0
0
0
0
0
0
Total activ
3309 4.600
41940. 400
4184 3.580
44430. 133
47825.90 3
52003.68 7

Activele v-a creste in următorii 2 ani din cauza creşterii investiţiilor pe termen scurt miloacelor banesti si scăderii valorii stocurilor de mărfuri si materiale.creantelor s.a.
Previziunea pasivului a bilanţului contabil:
Indicatorii
1995
1996
1997
1998
1999 prog.
2000 prog.
Capital propriu
2487 4.6
26229.
3
2838 4.580
26893. 260
29103.09 7
31494.51 8
-capital statutar si suplimentar
2288 5.565
22885. 565
2288 5.565
22876. 550
222885.5 65
22885.56 5
-rezerve
1187. 6
1209.2
3882.
527
3882.5 27
3985.478
4025.147
-profît nerepartizat
801.4 35
2134.5
35
1616. 488
134.18
3
2232.054
4583.806
-capital secundar
0
0
0
0
0
0
Datorii pe termen lung
0
0
4277. 082
9653.5 94
9564.278
8567.145
-datorii financiare pe termen lung
0
0
4044.
537
9173.7 87
9475.78
8487.88
-datorii pe termen lung calculate
0
0
232.5 45
479.80 7
88.48
79.27
Datorii pe termen scurt
8220. 00
15711. 1
9181. 918
7883.2 79
9158.528
11942.02 4
-datorii financiare pe termen scurt
678.2 5
800.0
1166. 100
950.00 0
773.9
630.5
-datorii comerciale pe termen scurt
4578. 258
6578.2 50
4207. 896
3891.6 21
3599.1
3328.6
-datorii pe termen scurt calculate
2963. 49
8332.8
5
3807. 922
3041.6 58
4785.528
7982.9


Total pasiv
3309 4.600
41940.4 00
4184 3.580
44430. 133
47825.9 03
52003.68
7

Pasivele v-a creste in următorii 2 ani împreuna cu micşorarea elementelor lor. V-a creste mărimea capitalului propriu cu scăderea datoriilor pe termen lung credite externe) ,dar întreprinderea nu v-a putea lucra ara credite, si de aceea v-a creste datoriiie pe termen scurt.
Indicatorii
1995
1996
1997
1998
1999
prog.
2000
prog.
Vinzari nete
49784.5
55481.7
46162.0
77366.979
129666.2
217318.9
Costul vinzarilor
41587.6
38460.0
35248.24
66218.543
110981.5
186003.7
Profit brut
8196.9
17021.7
10913.76
11148.436
18684.7
31315.5
Profit perioadei de gestiune pina la impozitare
2547.3
3356.0
4275.865
(1106.792)
6941.095
11267.62
Cheltuieli privind impozit pe venit
815.136
1031.1
1368.27
(368.291)
1943.51
3154.93
Profit net
1732.164
2342.9
2907.59
(1475.083)
4997.6
8112.69

In următorii ani întreprinderea v-a primi un profit brut mult mai mare decit in anii precedenţi, pentru ca ea are posibilitatea mare in producerea mărfurilor si realizarea lor. Dar profitul net va fi la nivel mai mic decit vinzari pentru ca el trebuie sa recupereze pierderea primita in anul precedent.


5.2. Evoluţia principalelor indicatori
Analizam evoluţia indicatorilor financiari, care au fost calculate mai sus:
Indicatorii
1997
1998
1999
prog.
2000 prog.
2001
prog.
2002
prog.
Rata lichiditatii absolute
0.002
0.045
0.58
1.00
1,60
2.20
Rata lichiditatii intermediare
0.4
1.19
1.25
1.60
2.30
3.10
Rata lichiditatii totale sau de acoperire a bilanţului contabil
0.90
1.75
1.85
2.20
2.90
3.80
Rata de rotatie a creantelor pe termen scurt (in zile)
7.73 (46.5)
8.55 (42)
9.56 (37.7)
9.93 (36.3)
10.48 (34.4)
11.04 (32.6)
Rata de rotarie a datoriilor pe termen scurt (in zile)
6.01 (59.9)
9.81 (36.6)
10.05 (35.8)
10.45 (34.5)
10.98 (32.8)
11.25 (32)
Rata autonomiei financiare
0,70
0.74
0.76
0.80
0.83
0.86
Rentabilitatea vinzarilor
11.88
14.4
15.8
17.5
17.9
18.5

Evoluţia indicatorilor reflecta creşterea lor împreuna cu inbunatatirea situaţiei economico-financiare la întreprindere (creşterea vinzarilor, micşorarea cheltuielilor, acoperirea pierderilor apărute m anii precedenţi si in egal creşterea profitului net).

Incheiere

Efectuind o sinteza a analizei financiare a întreprinderii S.A.'INCOMLAC" se poate constatat ca:
• in ceea ce priveşte situaţia patrimoniala, la întreprindere se atesta o mobilizare a activului ei. Acest fapt este cauzat atit de cumpărarea a noului utilaj in ultimul an, cit si de faptul utilizării tuturor parţilor din mijloacele fixe in procesul de producţie;
• din analiza se face observat faptul ca pentru dezvoltarea intreprinderii,in deosebi pentru promovarea si comercializarea produselor finite, conducerea utilizează la maximum posibilitatea de a contracta credite si împrumuturi, de regula de la Banca Mondiala si BERD.Trebuie de menţionat ca întreaga lume functioneaza utilizind pe larg mijloacele împrumutate, mai ales cind au posibilitate (ca si m cazul întreprinderii date);
• una din problemele de baza care au fost in anul 1997, volumul mare de stocuri de mărfuri, a fost rezolvata de conducerea întreprinderii si mărimea stocurilor s-a micşorat cu 45.69%;
• întreprinderea data are o stare financiara ce trebuie imbunatatita in cel mai scurt timp posibil. Acest aspect al politicii financiare trebuie sa fie una din pincipalele preocupări ale strategiei manageriale pe perioada lunga, deoarece o stare financiara normala contribuie la ameliorarea vieţii financiare a întreprinderii, deci ea va avea posibilitate sa-si lărgească cercul de parteneri, iar prin intermediul lor sa obtina noi rezultate atit in procesul de producţie, cit si m domeniul financiar;
• principala cauza care a adus la apariţia unei stări financiare anormale este existenta unei lichiditati necorespunzatoare.Astfel daca lichiditatea in perspectiva pe perioada scurta este respectata, atunci cea curenta si in perspectiva pe perioada lunga sînt intr-o stare dezavantaloasa.Acest fapt este cauzat de existenta relaţiilor parter care, in ultimul timp, au o pondere mare in activitatea oricărei intreprinderii.Odata cu lichidarea lor la intrepindere se va stabili o lichiditate normala care, la rindul sau, va contribui la o imbunatatire a stării financiare a întreprinderii.
• ultimul aspect al lucrării date se refera la analiza rezultatelor fmanciare.Trebuie de menţionat ca întreprinderea a obţinut rezultate financiare bune, m general (depasind cele prognozate).Dar m activitatea financiara a întreprinderii s-a implicat un factor extem, cum este diferenţa de curs valutar.Si din aceasta cauza întreprinderea a obţinut pierderi suplimentare. Deci conducerea intrepriderii este obligata sa întreprindă masuri energice si urgente pentru rambursarea creditelor valutare, care vor da posibilitatea de a evita pierderi suplimentare pe viitor intr-o economie atit de nestabila ca m Republica Moldova.



Bibliografia:
     1.  Bilantul contabil,forme 1,2,3,4,5,6 pe anii 1997-1998
     2.  Declaratia cu privire la impozitul pe venit
     3.  Planul de afaceri al S.A.”Incomlac”pe anii 97-98
     4.  Rvista “Contabilitate si audit “nr.3*99-4*99
    



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva