Оплаченная реклама

duminică, 11 august 2013

Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in Moldova

Gîndirea filosofică din Moldova cunoaşte o cale lungă de dezvoltare – de la primele elemente ale realităţii generalizate conştient pînă în zilele noastre. Veacuri de-a rîndul în Moldova în lipsa unei filosofii teoretice, înţelepciunea populară reprezenta vechea noastră filozofie.
În perioada iniţială de dezvoltare gîndirea filosofică din Moldova purta un caracter mitologico-religios şi nu prezenta un tot întreg. Literatura, cronicile bisericeşti şi letopiseţele au devenit purtătorii concepţiei despre lume din epoca feudalismului. Letopiseţele sau cronografia moldovenească include totalitatea cronicilor scrise în Moldova. În evoluţia cronografiei se deosebesc trei etape. Prima etapă este cronografia moldo-slavonă din sec. XV – XVI. Etapa a doua ţine de sec.XVII şi este reprezentată de letopiseţele lui G.Ureche şi M Costin. A treie etapă se referă la sec.XVIII şi este reprezentată de letopiseţele lui I.Neculce. Criteriul principal al filosofiei medievale îl constituie atît categoriile religioase, cît şi “limba religioasă”.
Dezvoltarea gîndirii social-filosofice din sec. XVII – XVIII depinde de condiţiile social-economice, politice şi culturale. Moldova în această perioadă era un stat feudal în care domina gospodăria naturală. Gîndirea progresivă a Moldovei din această perioadă era dominată de ideea generală de luptă împotriva Porţii şi fărădelegilor feudalilor locali.reprezentanti:Milescu-Spataru Nicolaie,D.Cantemir.
Dezvoltarea economică a Moldovei din sec. XIX  a constituit o premisă obiectivă a studierii bogăţiilor naturale ale ţării, dezvoltării ştiinţei şi învăţămîntului, a pregătirii specialiştilor din diferite domenii şi mai ales pentru industrie şi agricultură. Secolul XIX în Moldova este secolul iluminismului. Reprezentanţii lui luptau pentru instaurarea lumii raţionale, societăţii bazate pe egalitate, libertatea politică drepturilor civile. Din iluminişti fac parte Gh. Asachi, C.Stamati, C.Negruzzi, A Donici, A Hîjdeu, M. Kogălnicianu, B.P Haşdeu ş.a. În operele sale ei criticau neajunsurile societăţii existente.  Un loc deosebit ocupă A Russo, V. Alecsandri, M Eminescu, care luptau împotriva feudalismului şi exploatării naţionale. Lucrările lor conţin idei social-politice şi filosofice, gînduri despre om, natură, locul şi rolul lor în viaţa societăţii, despre monarhie şi formele guvernării statale, despre religie şi proceduri juridice ş.a.  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva