Оплаченная реклама

duminică, 11 august 2013

Axiologia – esenţa şi noţiunile de bază. Tipuri de valori şi dialectica lor. Valori general umane.

Axiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de studiu.Obiectul axiologiei il constituie “studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului de valori”.Axiologia ofera  posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a unei conceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in masura sa dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofica:ce este valoarea?Universul valorilor semnifica ceea ce este omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prin idealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta nu aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele unei perioade istorice.
  Totodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor anumite scopuri.Aceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea predominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de domeniu.
  Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana si,totodata,servesc drept criterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor umane,preum si ale evaluarii produsului realizat.
  Valoarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor obiecte(materiale sau ideale),fie ca rezulta dintr-o interactiune intre subiect si obiect.Lumea valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.Structura valorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern valorile ,la ansamblul de relatii specifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se statornicesc intre diferitele lor componente,la dimensiunile valorii.
Tipuri de valori si dialectica lor.
Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor; calitatea lor; subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; obiectul lor; facultatea psihica din care izvorasc valorile ; sfera lor de aplicare.
Dupa valabilitatea lor,  valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective .
Dupa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte .
Dupa subiectul lor,  valorile sunt  : autopatice, heteropatice, ergopatice
Dupa motivele ce au determinat valorile  sunt: valori accidentale-tranzitorii  si valori ale persoanei proprii.
Dupa obiectul lor  valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice .
Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile  sunt : sensibile, sentimentale si cognitive.
Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale.
O alta clasificare a valorilor este urmatoarea:
valori economice,valori juridice,valori politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valori religioase .
1.Valorile economice
Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea .
Aristotel  considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale  si valori materiale .  Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare .
2. Valorile juridice – pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai  din punct de vedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant.  
Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului.
3. Valorile politice – se refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca, statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului. Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum.
4. Valorile etice Valorile etice pot fi de natura :
-Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica
-Logica– afirma ca valoarea etica este de natura logica
-Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata.
-sociala
5. Valori istorice
Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam.
6.Valorile estetice – se refera la placerea estetica.
Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru care exista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toate celelalte.
Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Kant aprecia ca arta “nu este reprezentarea  unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru”..
7.  Valorile religioase
Valorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii  lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si spiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire.

>0 � r a Џ �?_ egere a consumatorului este manifestată atunci când nimic nu induce  consumatorul să acţioneze în direcţii ce ar fi regretate şi chiar dezavuate după o reflecţie mai atentă. Influenţarea improprie dă naştere la serioase încălcări etice, necesitând o legislaţie şi alte forme de activităţi protectoare.

Pentru a fi câştigător, trebuie să-ţi PLANIFICI să câştigi, trebuie să TE PREGĂTEŞTI să câştigi, şi apoi vei avea tot dreptul să TE AŞTEPŢI să câştigi. Astfel unul din logo-urile ce îşi găsesc aplicabilitatea în activitatea de zi cu zi a unui agent de vânzări este următorul “ARĂŢI BINE – TE SIMŢI BINE – ACŢIONEZI BINE!”




K � � a Џ �?_ îşi formuleze punctele de vedere (cele care sunt mai introvertite sau cele care au un status mai jos); ca urmare, se vor obţine numai idei care exprimă poziţiilor acelor membri ai grupului care sunt extrovertiţi ori au un status mai ridicat. Metoda Delphi încearcă să depăşească această limitare. Ea constă în selecţionarea unui număr de experţi cărora li se trimit individual chestionare privitoare la situaţia dintr-un anumit domeniu. De obicei li se cere să îşi exprime argumentat punctul de vedere cu privire la mai multe posibilităţi de atingere a unui anumit obiectiv, într-un anumit timp. Răspunsurile sunt analizate de organizatori, iar experţilor li se trimite rezumatul analizei; ei pot să îşi revizuiască estimările în funcţie de argumentele formulate (uneori există mai multe runde de analiză). Avantajul metodei constă în obţinerea unor predicţii exacte, necesare atunci când sunt luate decizii privind politici pe termen mai lung.

Acceptarea alternativelor. De cele mai multe ori, procesul de căutare a alternativelor nu se poate întinde pe o perioadă foarte îndelungată: contrângeri de timp, necesitatea alegerii unei alternative fac ca el să fie stopat la un moment dat. Cât de multe alternative sunt la dispoziţia analiştilor şi decidenţilor? În practică, numărul lor este redus (iar de multe ori, aşa cum susţin incrementaliştii, alternativele relevante disponibile diferă doar puţin de cea practicată efectiv). Mai mult, dintre toate alternativele care au fost produse, numai unele sunt supuse unei analize mai atente.
Pare să existe o supoziţie larg răspândită potrivit căreia aria soluţiilor alternative avute în vedere de autorii politicilor este în mod obişnuit una foarte restrânsă. Singurele opţiuni care ajung pe agendă pot fi doar cele care au susţinători influenţi în interiorul organizaţiei. De asemenea, majoritatea organizaţiilor îşi dezvoltă ceea ce s-ar numi propria lor înţelepciune convenţională şi de aceea multe dintre opţiuni sunt literalmente de neconceput. Anumite opţiuni vor asociate cu anumite personalităţi. Grupuri atât din interiorul cât şi din exteriorul organizaţiei pot căuta să-şi impună propria poziţie, eliminând astfel anumite opţiuni. În ultimă instanţă, membrii-cheie vor desconsidera pur şi simplu unele dintre opţiuni. (Hogwood, Gunn, 1984; 2000: pp. 185 - 186) Aşadar, dintre alternativele formulate, numai unele supravieţuiesc. Ce face ca acestea să rămână pe lista celor care nu vor fi desconsiderate? După J. Kingdon (1995: pp. 129 - 137) trei sunt condiţiile minimale pentru ca o alternativă să supravieţuiască:
a)       fezabilitatea tehnică;
b)       congruenţa cu valorile membrilor grupurilor implicate;
c)       anticiparea constrângerilor viitoare (constrângeri de buget, acceptarea de către public, acceptarea de către politicieni).
Multe idei sunt respinse nu pentru că nu sunt bune, ci pentru că politicile construite pe baza lor nu sunt îndeajuns de bine elaborate sau nu par să fie aplicabile. De asemenea, atunci când o alternativă nu este concordantă cu valorile susţinute de membrii grupurilor interesate, ea nu are şanse ridicate să supravieţuiască. Desigur, uneori membrii acestor grupuri au valori diferite. Adesea există un consens general asupra unei valori, în timp ce în cazuri concrete ea este interpretată diferit de aceştia. De exemplu, ideea reducerii mărimii sectorului public pare să exprime o valoare împărtăşită în societatea noastră de cele mai importante grupuri care se manifestă public. Dar în cazuri particulare ea este respinsă cu putere: de exemplu, în privinţa privatizării unor mari regii autonome, sindicatele şi mulţi oameni politici s-au opus cu forţă. Al treilea set de teste pe care trebuie să le treacă o alternativă pentru a supravieţui este acela de a satisface constrângeri viitoare. În primul rând, dacă ea implică cheltuieli ridicate, mai mari decât cele pe care decidenţii pot să le asigure, alternativa are mici şanse de a fi promovată. Multe dintre alternativele considerate ca bune sau chiar ca necesare în învăţământ sau în sănătate nu au putut fi menţinute datorită costurilor ridicate pe care le impuneau. În al doilea rând, alternativa trebuie să se poată impune ca acceptabilă public, deci ca acceptabilă pentru cele mai importante grupuri implicate. Uneori acest lucru nu e posibil: orice politică afectează negativ unele grupuri; de aceea, este necesar să se atragă un sprijin puternic din partea celorlalte. În sfârşit, o alternativă trebuie să poată fi acceptată de către politicieni: multe alternative bune sunt eliminate pentru că specialiştii nu găsesc căile de a le face acceptabile de public sau de politicienii aleşi sau de cei numiţi. Altele sunt ţinute în viaţă în speranţa că în viitor climatul politic se va schimba. Alegerea unei alternative depinde mult de capacitatea de a convinge conducerea unui minister, a unei primării sau jumătate plus unu din membrii unei comisii a parlamentului.
Lista scurtă de alternative. Procesul de acceptare a unor alternative şi, corelat, cel de respingere a altora, duce la producerea unei liste scurte de alternative, care vor fi apoi supuse unei analize mai atente, comparării şi, în final, selecţiei dintre ele a politicii urmate. Nu este nevoie ca în urma acestui proces de formulare a listei scurte toţi specialiştii să fi căzut de acord asupra unei singure alternative; mai curând, ei propun decidenţilor un set de alternative care satisfac, mai mult sau mai puţin, criteriile pe care ei le consideră relevante. Odată cu această listă de alternative, sunt propuse şi anumite moduri de a gândi politicile într-un anumit domeniu. Aşa cum subliniază Kingdon (1995: p. 144), această listă nu indică însă şi un consens asupra unei anumite politici: mai curând, ea subliniază că se poate cădea de acord asupra câtorva propuneri, dintre care se va putea apoi alege politica promovată.


o:p>&� N ; / Џ �?_ n>






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva