Оплаченная реклама

sâmbătă, 10 august 2013

Benchmarking-ul politicilor publice

         Benchmarking- este un proces de măsurare şi comparare continuă a procesului  politicii publice cu procesele  politicilor similare din diferite state ale Europei  sau din lume. Din perspectiva integrării Romîniei în UE referenţialul ales pentru comparare este reprezentat de politicile comunitare.
            Dat fiind aportul său la identificarea posibilităţilor de îmbunătăţire a proceselor unei politicii publice , benchmarking-ul  reprezintă un punct de pornire pentru dezvoltarea viitoare a acestor procese. Soluţiile puse în practică în alte state doar datorită hazardului pot fi transferate direct în propriul procesul al politicii; în general, se impun multiple ajustări. Ceea ce contează însă, este înţelegerea teoriei benchmarking, chiar înaintea soluţiilor alese. În aceste sens, W.E. Deming afirma: „să poţi copia soluţiile implementate deja, este un noroc. Necesar însă este să înţelegi teoria despre ceea ce doreşti să faci.”7
            Preocuparea pentru cunoaşterea şi studierea  politicilor în statele vecine sau a celor comunitare reprezintă un avantaj, prin informaţiile acumulate, relativ atât la performanţa politicii în aceste state, cât şi la diferenţele existente între practicile şi performanţele acestora şi propriile politici publice.
            Beneficiile potenţiale rezultate din utilizarea acestei practici sunt, aşadar, substanţiale şi  derivă, pe de o parte, din faptul că  guvernul este capabilă să recunoască şi să adopte standarde de clasă europeană, iar pe de altă parte, din faptul că experienţa câştigată în acest fel  îi va permite să îniţieze acele actiuni care să garanteze atingerea standardelor  de performanţă stabilite.
În final, aceste acumulări conduc la dezvoltarea capabilităţilor funcţionale şi manageriale necesare atingerii unor niveluri superioare de performanţă în domeniul elaborării şi execuţiei politicilor publice. .
Din această perspectivă, benchmarking-ul are contribuţii considerabile la:
Ø       creşterea competitivităţii naţionale ;
Ø      definirea aşteptărilor generale;
Ø      stabilirea unor obiective credibile;
Ø      gradul mare de transferabilitate al politicilor, datorită structurilor similare.
            Prin benchmarking se pot obţine informaţii despre practicile performante din domeniul în care este iniţiată politica respectivă, putând în acest fel încerca să atingă nivelul de performanţă al acesteia. De obicei, elaboratorii de politici industriale se uită la elaboratorii de politici industriale din celelate state europene , cei care elaborează politici comerciale  analizează modul în care acestea sunt elaborate în alte state, ş.a.m.d.
Contextul naţional impune însă identificarea unor modalităţi proprii de realizare a performanţei şi a practicilor performante nu doar într-un domeniu, ci prin extinderea în toate domeniile posibile. Cu alte cuvinte, benchmarking este în măsură să furnizeze anumite rezultate, dar acestea sunt limitate, pe de o parte de propriul potenţial de performanţă, iar pe de altă parte, de dificultatea obţinerii informaţiilor de la celelalte state. În plus, este dificil să găseşti un sistem ale cărui variante relevante să fie similre pentru aţi permite comparaţia. 
Desfăşurarea acestui proces abordat din perspectiva îmbunătăţirii continue ( ciclul PDCA)  este detaliată în figura  7.4.





























Figura7.4.  Ciclul  procesului de benchmarking pentru o a politică publlică
 
 









7 Deming W.E., (1993), “The New Economics”, MIT Center for Engineering Study, SUA.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva