Оплаченная реклама

duminică, 11 august 2013

Bursa de marfuri

BURSE DE MARFURI SI VALORI


Bursa reprezinta:
- piata in genere, locul unde se efectueaza schimburi com.; ansamblul tranzactiilor cu marfuri si valori
- tranzactii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau/ si valori, nivelul preturilor
- o institutie a ec. de piata - ca forma organizata de schimb pt. marfuri si valori
Dovada existentei marfurilor se face cu un document unanim acceptat de com; recipisa de depozit pt. marfurile aflate in antrepozite, conosament pt. marfurile incarcate pe vas. Amsterdam si Londra - primele piete reprez. pt. mec. bursier

CARACTERISTICILE BURSEI:
1) PIATA DE MARFURI SI VALORI;
            Bursele de marfuri tranzactioneaza bunuri cu anumite caract.:
- sunt bunuri generice ( se pot masura, cântari etc)
- sunt fungibile (pot fi inlocuite unele cu altele)
- caract. standardizabil.; marfa poate fi impartita pe loturi livrabile
- sunt depozitabile
- sa aiba un grad redus de prelucrare

Def.: Bursele de valori sunt locuri unde se efect. vânz/cump. de hârtii de valoare (actiuni, bonuri de tezaur etc.); totodata, la bursele de valori se pot realiza si operatiuni cu valute, metale pretioase sau efecte de comert.

2) PIATA “SIMBOLICA”
Bursa este o piata dematerializata unde se incheie contractul dintre parti, identificarea si circulatia marfurilor realizându-se in afara acestei piete. Aici se tranzactioneaza in principiu titluri rezultate din operatiuni financiare.

3) PIATA LIBERA - model perfect de piata
4) PIATA ORGANIZATA
Tranzactiile se realizeaza conform unor principii, norme si reguli cunoscute de participanti. Se urmareste credibilitatea, garantia de seriozitate.

5) PIATA REPREZENTATIVA
Functia centrala a bursei este tocmai de a stabili zilnic nivelul pretului acel pret care asigura volumul maxim de tranzactii.
Bursele sunt piete specifice, mecanisme de concentrare a cererii si ofertei pt. anumite categorii de marfuri ori pt. valori in scopul realizarii de tranzactii intr-un cadru organizat si in mod operativ, in conditii de libera concurenta. Bursa este piata prin excelenta.




PIATA FINANCIARA Si BURSA


1) Activele si titlurile financiare
Activul desemneaza un bun care are valoare pt. detinatorul sau. El poate reprez. o valoare de schimb, atunci când bunul serveste la obtinerea unui alt bun; sau o val. de investitie când este folosit pt. valorificare economica.

Tipuri de active
- reale (bunururi corporale sau care gen. venituri)
- financiare (inscrisuri)

STRUCTURA PIETEI FINANCIARE


Finantare
- indirecta - prin intermediul bancilor
- directa - prin emisiuni de titluri fin.
Cererea de fonduri provine de la:
- statul si colectivitatile locale
- firmele de stat
- soc. comerciale
- bancile si soc. fin.
Oferta de fonduri
- pers. fizice sau juridice (individuale)
-         institutionale (soc. sau instit. fin. imp.)

Intermediarii financiari - mobilizeaza fonduri (active fin.) de la detinatorii de bani (ec.), creându-si datorii (pasive) fata de acestia si emit propriile active catre utilizatorii de fonduri.

Categ. de intermed. - bancile comerciale, casele de economii si imprumuturi, bancile mutuale de ec., comp. de asig., uniunile de credit, fonduri mutuale.
Piata primara - cea pe care se vând si se cumpara titlurile nou emise
Piata secundara - se tranzactioneaza titlurile deja emise
Pta. fininanciara-
-pta. creditului (p.termen lung sau  p.termen scurt)
-pta. titlurilor financiare (p. de capital-- actiuni, obligatiuni sau p. monetara)








FUNCTIILE BURSEI ÎN ECONOMIE


Pietele secundare pot fi burse de valori sau piete interdealeri

1) Bursa de valori - existenta unei institutii care dispune de spatii pt. tranzactii, unde se concentreaza cererea si oferta de titluri fin. si se realiz. negocierea, contractarea si executarea contractelor in conformitate cu un regulament cunoscut.

2) Pietele interdealeri sau OTC (over the conter) - permit accesul la tranzactii pt. un mare numar de titluri ce nu indeplinesc conditiile pt. a fi cotate la bursele propriu-zise. Nu au un spatiu delimitat unde se desf; preturile pot diferi mult de la o tranzactie la alta.

Functii
1) asigura lichiditatea activelor financiare
2) are functia de dispecer de fonduri in ec.

Introducerea in bursa
- avantaje: notorietate, mobilizarea de capital, consolidarea fin., cointeresarea angajatilor)
- conditii: informarea corecta a publicului, perf. reale si constante, riscul pierderii contractului)
Functii
3) reorientarea si restructurarea activ. ec.
4) dezvoltarea concurentei intre firme, stimularea tranzactiilor intercorporatii

Cerintele pietei secundare:
- lichiditatea
- eficienta
- transparenta
- corectitudinea
- adaptabilitatea


PRACTICA MARILOR PIETE


NEW YORK- Sector A
- New York Stock Exchange (NYSE)
-American Stock Exchange (AMEX)
Sector B - Piata OTC
- piata NASDAQ
- titluri roz (pink sheet securities)
Sector C - titluri listate la NYSE, prin firme de brokeraj care nu sunt membru al NYSE
Sector D - se tranzactioneaza prin Corporatia Retelelor Institutionale
TOKYO
Bursa de Valori de la Tokio
Piata interdealeri
LONDRA
Instit. fin. bancare: bancile comerciale, soc. ipotecare, bancile de afaceri
Soc. bursiere (functie integrata de comert cu titluri, specialisti, brokerii, analistii)

 


SISTEMUL BURSIER


Principiile p. financiare
a) princ. separarii activ. bursiere de activ. fin. (SUA)
b) princ. bancii universale
c) abordarea mixta
Rolul princ. al autoritatii de supraveghere a pti.fin. este de a asigura protectia intereselor investitorilor.

Metode de realizare
- impunerea de norme de informare a publicului (transparenta perfecta)
- stabilirea normelor pt. activitatea profesionala a soc. fin. si ag. de bursa
Competentele Comisiei pt. Titluri si Op. Fin. (SEC) din SUA:
1) Obligatia de inregistrare la autoritatea pietei a ag. fin. care desf. op. cu titluri
2) Aprobarea emisiunilor titlurilor fin.
3) Aplicarea si interpretarea legilor in vigoare
4) Supravegherea si reglementarea curenta a pti.fin.

Trasaturi definitorii ale bursei:
- existenta unei piete pt. titluri fin.
- localizarea tranzactiilor intr-un spatiu special destinat derularii acestora si dotat cu mij. tehnice necesare
- desfasurarea tranzactiilor pe baze concurentiale si asig. accesului celor interesati la informatia bursiera
- negocierea, incheierea si executarea contractelor dupa o procedura consacrata

D.p.d.v. juridic
- bursa ca o institutie publica
- bursa ca o institutie privata

Statutul este actul constitutiv al institutiilor bursei si stabileste
1) Prevedere gen. numele, sediul, scopul si statutul legal al bursei)
2) Membrii bursei ( categ. de membri, drepturile membrilor, obligatiile membrilor, conditii pt. dobândire)
3) Conditiile exercitarii si functionarii bursei (presedinte, vicepresedinte, directori, seful secretariat bursa)
4) Managementul bursei (administrator general, consiliul, comitete, organe de control)
5) Principiile generale ale functionarii bursei (reguli de baza privind contractele)
6) Activitatea economica a bursei (venituri, cheltuieli, gestiune si control)
7) Alte prevederi (solutionarea conflictelor, furnizarea de informatii bursiere, vizitarea bursei)
Regulamentul prezinta in detaliu modul de realizare a activelor bursei, respectiv cerintele si modalitatile de desfasurare a tranzactiilor cu titluri fin.

I COTAREA
1) Reguli privind cotarea la bursa
2) Informatii necesare pt. admiterea titlurilor la tranzactii la bursa
3) Cotarea si tranzactiile cu titluri straine
II MECANISMUL TRANZACTIILOR
4) Tipuri de tranzactii
5) Procedura tranzactionala
6) Formarea preturilor si inscrierea cursului la cota bursei
7) Activitatea agentilor de bursa

D.p.d.v. al accesului la piata
- burse inchise
- burse deschise

Conditii generale de admitere la bursa:
- sa primeasca o autorizatie in acest sens de la activitatea pietei
- sa dispuna de un volum de capital
- sa contribuie la fondurile bursei in modul si volumul stabilit
- sa respecte toate obligatiile stabilite prin lege si reglementarile bursei

Drepturile membrilor la bursa
- dreptul membrului bursei de a fi prezent in incinta si de a efectua operatiunile bursiere
- dreptul de a participa la elaborarea sau/si modificarea statutului si regulamentului bursei
- dreptul de a participa la administrarea institutiilor bursei

Managementul bursei
a) organe de decizie
b) organe de executie
c) organe de consultanta
d) organe de control

A. Organele de decizie
Organul suprem de conducere a bursei este format, din totalitatea membrilor plini ai institutiei si poarta diferite denumiri: adunare generala (in cazul burselor constituite ca soc. pe actiuni), asociatia bursei (in cazul asociatiilor fara scop lucrativ) s.a.

B. Organele de executie
- format din agajati cu functii de conducere
Ex: departament pt. cotatii, departament de supraveghere a pietei, departament de cliring, servicii functionale: administrativ, personal, tehnic, secretariat

C. Organele consultative
- sau comitete au rolul de a asista cu consultanta de spec.
Ex: (comitetul de supraveghere, comitetul pt. membri, comitetul de etica bursiera, comitetul pt. operatiuni)

D. Organele de control
- formate din cenzori sau revizori contabili

Functiile bursei
- de intermediere - venit din comision
- de comert cu titluri - venit din diferite vânzari-cumparari

Firmele de brokeraj (SUA)
1) servicii complete
a) cercetarea pietei titlurilor
b) managementul activelor financiare
c) consultanta in plasamente
d) executarea ordinelor
e) reglementarea tranzactiilor
2) servicii de baza (executarea ordinelor de la clienti)
Departamentul pentru tranzactii este cel care asigura transmiteresa ordinelor de burs la sala pt. ordine, unde acestea sunt centralizate in vederea trimiterii spre executare pe piata bursiera, respectiv la bursa de valori sau pe piata OTC.
Departamentul pentru lichidarea tranzactiei urmareste executarea contr. incheiate pe piata bursiera de catre firmele de brokeraj in contul clientilor sau in cont propriu.

Tipuri de agenti de bursa:
1. specialisti operativi
2. specialisti neoperativi (analisti bursieri)

Spec. operativi
- intermediarii de bursa (brokeri)
- comerciantii de bursa (dealer sau traderi))

Caract. ag. de bursa:
1. pers. fizice cu un anumit statut profesional
2. pot sa actioneze ca prof. indep., fie ca angajati
3. pot sa actioneze in afara bursei si in cadrul bursei


În incinta bursei un ag. poate fi:
a. membru al bursei
b. sa fie angajat sau reprezentant al unui membru al bursei
c. sa fie desemnat oficial agent de bursa (functionar public)
d. sa fie angajat de bursa (ag. oficial) sau acceptat de bursa (liber profesionist)
La NYSE:
- brokerii de bursa: (b. pe comision, b. independenti)
- comerciantii de bursa: (c. concurenti, creatorii de piata concurenti, c. pt. orcine non-standard)
-         specialistii


TRANZACTIILE BURSIERE:

- toate contr. de vânzare - cump. de titluri si alte active financiare, incheiate pe piata secundara, indiferent daca este vorba de bursa propriu-zisa sau de pietele interdealeri.

Tranzactiile cu titluri fin. primare - actiuni si obligatiuni op. specifice pe pietele de tip american si cele de la bursele de tip european.

La bursele americane: tranzactii bursiere pot fi pe bani gheata (când investitorii trebuie sa acopere integral, cu fonduri banesti, contravaloarea titlurilor financiare cumparate); in marja (când investitorii primesc din partea soc. de bursa un credit pt. incheirea si executarea contr. de bursa).

D.p.d.v. al momentului executarii contract:
- tranzactii cu lichidare imediata
- tranzactii cu lichidare normala (plata intr-un numar de zile)
- tranzactii cu lichidare pe baza de aranjament special
- tranzactii cu lichidare la emisiune (pt. titlurile care nu au fost inca emise)
Tranzactii specifice pe pietele americane sunt “vânzarile scurte”, vânzarea in bursa a unor titluri, cu executarea contractului dupa formula contractului lichidarii normale, dar pe baza de titluri imprumutate.

La bursele europene, categorii de tranzactii:
- la vedere (executarea contrac. are loc in câteva zile)
- la termen (executarea contrac. are loc la o data fixa urmatoare)
- operatiunile conditionale (executarea la termen cu posibilitaea de a alege intre executarea contractului sau abandonarea contractului prin plata unei prime catre vânzator)

Operatiuni cu titluri financiare derivate:
- contr. futures
- contr. cu optiuni
Optiuni futures consta in asumarea prin contract a obligatiei de a cumpara sau vinde o suma in valuta sau titluri financiare la o data viitoare, pretul fiind stabilit in momentul incheierii contractului; obiectivul principal al contractului nu este primirea sau livrarea efectiva a valutei sau hârtiilor de valoare, ci obtinerea unei diferente favorabile la cursul de schimb sau la dobânda.

Optiuni pe instrumente financiare:
- se realiz. prin: valute, contr. futures, indicii de bursa;
- pot fi: de cumparare, de vânzare

Optiuni pe valute: cumparatorul unei optiuni call  are dreptul dar nu si obligatia de a cumpara la o anumita data, la un curs de exercitare stabilit, o anumita valuta contra platii primei (pretul optiunii). Elementul critic este evolutia cursului valutar: in cazul cresterii acestuia, cumparatorul de call va fi avantajat, vânzatorul ramânând  in pierdere; in cazul scaderii cursurilor, cumparatorul de put va fi avantajat. Operatiunea poate fi valorificata direct, prin vânzarea ei ca titlu financiar sau prin exercitare.

Optiuni pentru contracte futures: cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara (la call) sau de a vinde (la put) un anumit contract futures, pt. o data de exercitare, cu un anumit pret (prima). Daca pretul contractului futures creste, valoarea optiunilor call pe acel contract creste, in schimb scade valoarea optiunilor put. La exercitarea optiunii vânz. acesteia plateste cumparatorului sau primeste de la acesta o suma egala cu diferenta dintre pretul curent al contractului futures si pretul de exercitare a optiunii.

Optiuni pe indici de bursa: valoarea contractului asupra caruia poarta optiunea este de terminata prin inmultirea nivelului cotat al indicelui cu un multiplicator specificat de bursa.

Diferenta dintre nivelul cotat si valoarea curenta a indicelui este platita catre/de catre cumparatorul optiunii de catre/catre vânzatorul acesteia.

D.p.d.v. al scopului efectuarii lor:
a. operatiuni speculative 
b. operatiuni de arbitraj
c. operatiuni de acoperire sau de hedging hedging-ul urmareste conservarea valorii activelor in conditiile unei piete instabile si nu obtinerea unui profit
d. operatiuni cu caracter tehnic

SISTEME DE TRANZACTII:

Pietele bursiere: piete de auctiune sau piete de negocieri
Bursele de valori sunt piete de auctiune.
Pietele interdealeri (OTC) sunt piete de negocieri.

D.p.d.v. al modului de functionare a pietelor bursiere
1. Pietele bursiere intermitente opereaza cu oferte simultane de vanz./cump., ordinele fiind concentrate si executate in acelasi timp. Neg. titlurilor se realiz. prin licitatie deschisa.
2.  Pietele bursiere continue; ordinele de vanz./cump. de titluri pot fi plasate tot timpul cat piata este in functiune, iar contractarea are loc pe o baza continua.
3. Pietele bursiere mixte

MECANISMUL TRANZACTIILOR


a) Initierea tranzactiei, prin stabilirea legaturii intre client si soc. de bursa si transmiterea de catre primul a ordinului de vanz./cump. Primul pas este deschiderea de catre firma broker a unui cont in favoarea clientului. Al doilea pas este plasarea ordinului de catre client.

Tipuri de ordine:
- la piata (la cel mai bun pret)
- limita (se precizeaza pretul min sau max la care realiz. tranz.)
- stop (de limitare a pierderii)

Instructiuni pt. brokeri
-instr. "la zi"
-instr. "bun pana la anulare"
-instr. "totul sau nimic"
-instr. "executa sau anuleaza"
-instr. "la deschidere"
-instr. "la inchidere"
b) Neg. contractului

Modalitati de neg.
- neg. pe baza de carnet de ordine
- neg. prin inscrierea pe tabla
- neg. prin anuntarea publica a ordinelor
- neg. in "groapa"
- neg. pe blocuri de titluri
- neg. electronica

c) Executarea contractului
- lichidare directa
- lichidare centralizata

L. directa: transmiterea titluri de la soc. de bursa care a vandut la soc. de bursa care a cump si transformarea in sens invers a contravalorii titlurilor pt. fiecare din contr. care au fost incheiate in bursa.

L. centralizata (prin cliring)
-principiul compensarii obl. de acelasi fel si de sens contrar; vanz. facute in bursa sunt compensate de cump., a.i. participantii la tranzactii le revine obligatia de a regla soldurile astfel rezultate.
- se face prin casa de depozit (antrepozit central pt. toate titlurile detinute de membrii sai) si prin casa de cliring (efectueaza compensatiile si determina soldurile credit/debit ale membrilor sai referitor la titlurile si fondurile banesti corespunzatoare)
Bursa de valori de la New York - pers. principal -"specialistul" lucreaza pe baza de carnet de ordine

Functiile specialistului
1) de a stabili cotatia de deschidere
2) ia in calcul toate ordinele de bursa care i-au fost transmise
3) stabileste piata pe baza cererii si ofertei
4) devine un reper pt. toti ag. de bursa interesati in titlurile respective
5) de a mentine un pret corect si ordonat
Specialistul trebuie sa intervina direct pe piata in calitate de contraparte: vinde din stocurile sale, cand cererea este prea mare si cumpara in contul sau, cand oferta este in exces.

Executarea ordinelor
1) procedura traditionala prin neg. si contractare de catre ag. de bursa
2) procedura automatizata prin utilizarea unor  sisteme electronice de transmitere si executare a ordinelor

Modernizarea bursei
1) Liberalizarea
2) Electronizarea (reducerea costurilor, cresterea operativitatii)
a) Marele salt de la Londra
b) Tranzactiile non-sstop de la NYSE
Avantajele electronizarii
- se reduce semnificativ costul tranzactiilor
- este facilitata neg. neintrerupta
- se diminueaza riscurile de manipulare
- permite accesul direct al investitorilor la piata
3) Internationalizarea

MISCAREA BURSEI


Formarea bursei
1) Pe pietele de negocieri revine "creatorului de piata"
2) Pe pietele de auctiuni - brokerii
3) Pe pietele intermitente - se stabileste prin fixing un curs oficial
4) Pe pietele continue - 4 cursuri diferite (primul si ultimul pret al zilei, cel mai mic si cel mai mare)
INDICII DE BURSA - sunt o masura a dinamicii valorice a unui grup reprez. de actiuni sau a tuturor actiunilor ce coteaza la bursa
Ex.: Dow Jones - media cursurilor celor mai mari 30 de titluri industriale americane
NYSE Composite - capitalizarea bursiera a celui mai important segment al pitei NYSE
Standard&Poor's - Cap. bursiera a 500 de titluri cotate la NYSE, AMEX si pe OTC

Functia indicilor bursei
- reprez. climatul gen. de afaceri, in functie de factorii ec., ev. social-politice, a ansamblului de procese si fenomene care determina mersul vietii  ec.-soc.
Analiza bursiera (analiza fundamentala si analiza grafica)
Analiza fundamentala - explicarea miscarii cursurilor pe termen mediu si lung

a) Evaluarea actiunilor
- determin. valorii patrimoniale a firmei
 Vp egal An/N unde An activele nete ale firmei si N nr. de actiuni
Daca Vp<C un semnal de vanzare
Daca Vp>C un semnal de cump.
- calcularea valorii de randament a titlurilor
r egal D/C unde r - randamentul; D - dividentul adus de actiune; C- cursul la bursa
Daca r>d (dobanda la banca)- investitie rentabila
- modelul Gordon-Shapiro
C egal D/(k-q) D-dividentul; q-rata de crestere a dividentelor; k-randamentul sperat
- raportul pret-castig
PER egal C/P C-cursul actiunii; P-profitul net/actiune
b) Evaluarea obligatiilor
- randamentul curent
Rc egal (C/P)*100% Rc-randamentul curent; C-cuponul; P-pretul obligatiunii
-randamentul aproximativ pana la scadenta
Ra egaal (C plus (V-Pc)/N)/((V plus Pc)/2)
C-cuponul V-val. nominala; Pc-pretul curent; N-nr. de zile pana la scadenta
c) Informayia bursiera


TRANZACTII CU TITLURI PRIMARE


1. Tranzactii pe bani gata si in marja
Burse de tip american
- tranzactii pe bani gata
- cele pe datorie, sau in marjaa
Burse de tip european
- operatiuni la vedere
- la termen sau cu lichidare lunara
Clasificarea tranz. americane
- d.p.d.v. al naturii contului deschis la broker (tranz. pe bani gata si tranz. in marja)
- d.p.d.v. al momentului executarii contr. (tranz. cu lichidare normala, tranz. cu lichidare imediata)
- d.p.d.v. al modului de executare (vanzari "lungi" si vanzari "scurte")
Tranz. pe bani gata se fac pe baza contului cash detinut de client la firma broker.
Tranz. in marja sunt cumparari pe datorie, efectuate prin intermediul contului in marja detinut de client la firma broker. Brokerul acorda clietului sau  uncredit pt. realizarea operatiunilor bursiere.
Diferenta dintre valoarea colateralului (titlurile ramase garantie la broker) si datoria clientului la broker reprezinta ccapitalul propriu al clientului saau marja absoluta
Cerinta esentiala pt. functionarea contului in marja este ca val. colateralului sa fie tot timpul mai mare decat debitul acestuia catre broker.
Vânzarea scurta este o vânzare executata cu titluri imprumutate.

Tehnica tranzactiilor in marja:
1. clientul da ordin de cumparare si depune marja initiala
2. brokerul deschide un cont in marja clientului
3. brokerul executa ordinul in bursa
4. casa de compensatii remite brokerului titlurile cumparate, iar acesta le plateste in numele clientului acordându-i acestuia un credit.
5. brokerul pastreaza titlurile ca o garantie pt. creditul acrodat
6. brokerul se refinanteaza la o banca, utilizând titlurile in calitate de colateral
7. banca asigura finantarea.

Reglementarea tranzactiilor in marja se face prin stabilirea :
a. marja initiala - valoarea fondurilor cash sau a titlurilor pe care clientul trebuie sa le depoziteze la broker inainte de a se angaja in tranzactie.
b. marja permanenta - nivelul minim al capitalului propriu pe care bursele il solicita din partea clientilor.

Tehnica vânzari scurte:
- operatiunea consta din doua contracte in bursa, de sens opus, incheiate in moment diferite. Clientul spera ca va putea cumpara la un curs mai mic titluri datorate a obtine profit.


TRANZACTIILE LA TERMEN (FUTURES)

Categoriile de contract la termen: forward (anticipate) si futures (viitoare)
Contract forward - cumparatorul se obliga sa cumpere o anumita marfa sau valoare la un pret stabilit in momentul incheierii contractului la o scadenta fixa.
Deosebiri futures - forward:
- intr-un contract futures conditiile sunt standardizate
- contractul futures are un anumit termen de executie (o luna in care se face lichidarea)
- valoarea contractului: este fixa pt. forword si este variabila pt. futures
Importanta pietei futures:
- este o sursa de informare pt oamenii de afaceri
- realizarea de tranzactii pt. obtinerea de profit
- acoperirea riscurilor prin operatiuni de hedging.
Operatiuni speculative: la scadere si la crestere

Operatiuni de acoperire (hedging):
- operatiunea din bursa este acoperita cu marfa
- vânzarea sau cumpararea cauta sa se protejeze de variatia nefavorabila  a pretului prin incheierea de contracte futures (hedging - de vânzare sau de cumparare)

Operatiuni de spreading - doua parti opuse pe piatele futures,contractele respective având scadente diferite.

2. Futures cu instrumente financiar-valutare
Operatiuni:
- operatiuni spot (incheierea contractului si executarea imediata)
- operatiuni forword (executarea lui la un termen ulterior)
- operatiuni futures (executarea la un termen ulterior dar mecanisme specifice)

Detalii specifice contr. futures pe valute
- contr. standardizate, negociaza numai pretul
- contr. beneficiaza pe o piata secundara, unde pot fi lichidate inainte de scadenta, la o valoare de piata
- se realizeaza in marja
- se realizeaza cu scop speculativ sau de acoperire a riscurilor

Avantajele contr. futures pe valute:
- garantie redusa in raport cu val. tranz.
- rapiditate in incheierea si lichidarea contr.
- grad inalt de lichiditate

Op. futures pe rata dobanzii
- un angajament de a livra/primi la o data viitoare un activ fin., la o rata a dob. stabilita in momentul incheierii contractului.
Activele folosite:  bonurile de tezaur (T-bills), eurodolarii, obligatiuni de tezaur (T-bands)

3. Futures cu instr. sintetice
Op. futures pe indici de bursa reprez. vanz. sau cump. indicelui la cursul futures al bursei si cedarea/primirea la scadenta a unei sume cash in val. egala cu produsul dintre un anumit multiplicator si dif. dintre:
a) val. indicelui in ultima zi de tranzactie a contr. ; b) pretul contr. futures.
Daca indicele este sup. pretului futures, cei cu pozitii short vor plati pe cei cu pozitii long.
Contr. futures pe “cosuri”

TRANZACTIILE CU OPTIUNI


Optiunea - un acord prin care una din parti, vanzatorul optiunii vinde celorlalti parti, cump., dreptul dar nu si obligatia, de a cumpara un activ de la el sau de a-i vinde lui un activ, in anumite conditii.

1. Piata optiunilor negociabile
Optiunile negociabile sunt contr. standardizate incheiate intre vanzatorul optiunii si cump. optiunii.

Tipuri de optiuni
- opt. pe actiuni
- opt. pe instr. de datorie
- opt. pe valute
- opt. pe indici
- opt. pe contr. futures

Caract. optiunii
a) marimea optiunii (fiecare opt. are ca obiect un activ standardizat d.p.d.v al volumului sau valorii)
b) durata de viata (data expirarii)
c) pretul de exercitare (stabilit in mom. incheierii contr.)
d) pretul optiunii (cump. plateste vanz. o prima)

Mecanismul tranzactiilor
Sist. tranz. se bazeaza pe prezenta in bursa a unui “creator de piata”. El prezeinta 2 preturi: bid, adica pretul maxim pe care il ofera pt. o optiune de cump. si ask, adica minim pe care il cere pt. o optiune de vanzare.

Tipuri de ordine: la piata, limita, stop

Opt. pe titluri primare si valute
- contr.cu actiunile
- contr.cu instr. de datorie
- contr.cu optiuni pe valute

Pragul de rentabilitate se atinge cand cursul activului este egal cu pretul de exercitare plus prima. De la aceasta valoare in sus, cumparatorul de call are profit, iar vanz. de call pierde.

Straddle este o cump. de call combinata cu o cumparare de put, sau o vanzare de call si put, la acelasi put de exercitare si cu aceeasi scadenta.



Tranzactiile de acoperire
Daca operatorul are o pozitie long el poate cumpara actiuni put.
Daca operatorul are o pozitie short va cumpara o optiune call.
Optiunile pe indici de bursa
Optiunile pe contr. futures
Optiunile pe futures cu rata dobanzii

Posibilitati
a)- abandonarea optiunii
b)- inchiderea pozitiei
c)- exercitarea dobanzii


PRIVATIZAREA SI PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA


Principii de respectat in privatizare
1) Rolul statului
2) Concurenta
3) Investitorii strategici
4) Echitatea
5) Facilitati pt. angajati
6) Urgenta masurilor

Metode de privatizare:
D.p.d.v al gr. de reglementare privatizarea poate fi:
- spontana
- organizata
D.p.d.v al beneficiarului:
- p. externa
- p. interna
D.p.d.v al mecanismului de transfer al proprietatii:
- directa
- indirecta
D.p.d.v al modalitatii utilizate:
- transferul de active
- transferul de actiuni


s New R" �0" > 0� �?_ 2004
- ianuarie-iunie - (în timpul Preşedinţiei Irlandeze a UE) alte trei capitole de negociere au fost închise: Cap 7 - Agricultura, Cap 14 - Energie şi Cap 29 - Prevederi financiare şi bugetare.
- 30 iunie - la finalul Preşedinţiei Irlandeze a UE, 25 din 30 de capitole de negociere au fost închise.
- 17 decembrie - la Consiliul European de la Bruxelles, România a primit confirmarea politică a încheierii negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. României i se recomandă să continue reformele şi să implementeze angajamentele referitoare la acquis-ul comunitar, în special în domeniile: Justiţie şi afaceri interne, Concurenţa şi Mediu. Uniunea Europeană va continua monitorizarea pregătirilor de aderare şi consideră că România va fi capabilă să-şi asume obligaţiile de membru de la 1 ianuarie 2007. De asemenea, Consiliul European recomandă semnarea Tratatului de aderare comun pentru România şi Bulgaria în aprilie 2005, după primirea avizului Parlamentului European, şi aderarea efectivă la 1 ianuarie 2007.


2005
- 13 aprilie, Parlamentul European dă undă verde aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană
- 25 aprilie, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abatia de Neumunster din Luxemburg, Preşedintele României, Traian Basescu, semneazâ Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.

2007
- România devine Stat Membru al Uniunii Europene
Tratatul de aderare prevede ca, dacă exista deficienţe grave în transpunerea şi punerea în aplicare a acquis-ului în domeniile economic, piaţa internă şi, respectiv, justitie şi afaceri interne, pot fi adoptate măsuri de salvgardare într-un termen de până la trei ani de la data aderării.

            Aderarea României a fost însoţită şi de o serie de măsuri de acompaniere specifice, instituite pentru a preveni sau pentru a remedia deficientele în domeniile siguranţei alimentelor, fondurilor agricole, reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.
Pentru ultimele două componente a fost stabilit un mecanism de cooperare şi verificare cu scopul de a îmbunătăţi funcţionarea sistemului legislativ, administrativ şi judiciar şi de a remedia deficientele grave în lupta împotriva corupţiei.



                                                       CONCLUZIE

Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.
Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.
Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa Centrală cât și din Balcani. Acest lucru reflectă ambițiile dualiste ale guvernului român, care dorește îmbunătățirea integrării euro-atlantice a țării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră.








BIBLIOGRAFIE

3.      http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/Evolutia_Romaniei_in_UE-o_-legenda_neagra_0_502150149.html

if !sup; �6F o 0� �?_ span class=MsoFootnoteReference>[15] in 1982, 5o % din nevoia de fond de rulment din exploatare era acoperita din credite bancare curente, iar in 1988 acest procent era de 34 %, stabilitatea financiara a intreprinderilor fiind asigurata prin reinnoirea automata a imprumuturilor bancare curente. Desi este incontestabil ca o acoperire corespunzatoare a nevoii de fond de rulment limiteaza riscul de faliment, nu se poate insa conchide ca o incalcare a regulii functionale de echilibru amintite maximizeaza automat riscul.

Pornind de la aceste neajunsuri, anumite organisme bancare occidentale au introdus un prag critic, fundamentat pe importanta creditelor bancare curente. Pragurile cele mei utilizate sunt:
a)    creditele bancare curente (C.B.C.) nu trebuie sa depaseasca doua luni cifra de afaceri: C.B.C.< 2 luni CA;
b)    creditele bancare curente sa nu fie superioare a ½ NFR.
Recunoasterea caracterului de reinnoire sistematica a anumitor credite bancare curente a condus la definirea notiunii de fond de rulment bancar.
Fondul de rulment bancar reprezinta fondul de rulment functional necesar acoperirii nevoii de fond de rulment din exploatare, diminuat cu creditele bancare curente (ce se reinnoiesc automat).[16]
Se apreciaza ca echilibrul financiar e respectat daca:
FR functional > FR bancar.

3.4.CALCULUL SI ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT PENTRU EXPLOATARE CU AJUTORUL RATELOR DE GESTIUNE

Calculul nevoii de fond de rulment din exploatare se poate face si prin folosirea ratelor de gestiune, stabilite ca raport intre un stoc si un flux de aceeasi natura. Aceste rate se calculeaza pentru elementele de activ si pasiv care definesc continutul nevoii de rulment.
a)    Rata globala a nevoii de fond de rulment:
RgNFR = NFR x 360 / CA

Aceasta rata[17] permite aprecierea globala a nevoii de fond de rulment in raport cu volumul de activitate.
b)    Ratele de gestiune de activ:
Ratele de gestiune a stocurilor se calculeaza, in masura in care este posibil, pe fiecare categorie de stoc in parte, astfel:
Ø     Rata stocului de marfuri:
Rmf = Stoc de marfuri x 360/ Costul de cumparare al marfurilor vandute
Ø     Rata produselor finite:
Rpf = Stoc de produse finite x 360 / Costul de productie
Ø     Rata creditului – clienti:
Rcc = Clienti x 360 / CA
          c)Rate de gestiune de pasiv:
Rata creditului furnizori:
Rcf = Furnizori din exploatare x 360/ Intrari (cumparari) de marfuri
Aceasta metoda de determinare a nevoii de fond de rulment e cunoscuta in teoria economica sub denumirea de “metoda expertilor contabili”[18].







[1] .M.Niculescu, Analiza economico-financiara, Bucuresti, 1993, pag.279
[2] .M. Niculescu, Metode de analiza a riscului, Revista Finante, Credit, Contabilitate, nr. 5 si 6, 1992
[3] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993, pag.283
[4]   D. Margulescu si colectivul, Analiza economico – financiara a societatilor comerciale, Supliment la Revista Tribuna economica, Bucuresti, 1994
[5] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2000
[6] . M. Assaeaf, Analyse financiere de l’entreprise europeenne, Note de curs, Toulouse, 1991.
[7] www.contab – audit. ro
[8] . A. Leiritz, La practique de la question financiere, Paris, 1990
[9] . J. P. Thibaut, Le diagnostic d’entreprise, Paris, 1989
[10] D. M. Paraschivescu, W. Pavaloaia, Modele de contabilitate si analiza financiara, Editura Neuron, Focsani, 1994
[11] . A. Leiritz, La practique de la question financiere, Paris, 1990
[12] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[13] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[14] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[15] . G. Charreaux, Gestion financiere, Ed. Litec, Paris, 1991, pag. 371
[16] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993, pag.298
[17] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993
[18] . J. P. Rayband, Analyse financiere, Paris, 1989

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva