Оплаченная реклама

duminică, 11 august 2013

Cadrul vamal necesar prelucrarii in sistem lohn

 Cadrul vamal necesar prelucrarii in sistem lohn

Autorizatia de perfectionare activa

Regimul vamal de perfectionare activa este o practica utilizata de
 toate statele Uniunii Europene, fiind reglementata de Codul Comunitar. Acest regim a fost adoptat si de alte tari din afara UE, inclusiv Romania in contextul alinierii legislatiei romanesti la cea comunitara.
         Regimul de perfectionare activa este un regim vamal care permite importul temporar de marfuri din terte tari fara achitarea taxelor vamale si a drepturilor aferente acestora, adica fara ca aceste marfuri sa fie supuse masurilor de politica comerciala, daca acestea sunt prelucrate si reexportate in intregime sub forma produselor finite.
         Regimul de perfectionare activa face parte din regimurile vamale suspensive. Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale in anumite conditii si termene prestabilite.
         Regimul vamal suspensiv creaza posibilitatea ca marfurile care nu sunt destinate consumului intern sa circule liber pe teritoriul tarii respective. De asemenea prin acest regim se atrag marfuri pentru a fi utilizate temporar sau pentru a fi prelucrate. Regimul vamal suspensiv se solicita de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea doar daca poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv.
         Regimul de perfectionare activa consta in supunerea pe teritoriul Romaniei la una sau mai multe operatii de transformare sau prelucrare a:
a)     marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala.
b)    marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. Regimul de perfectionare activa in cazul acestor produse se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului.
In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni:
·        prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alta marfuri
·        transformarea marfurilor
·        repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala
·        utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.
Rezulta ca desfasurarea acestor activitati este conditionata de obtinerea de catre agentul economic a unei autorizatii de perfectionare activa. Aceasta autorizatie este este eliberata de catre autoritatea vamala pe raza careia isi desfasoara activitatea agentul economic, in cazul firmei Mondostar aceasta fiind Directia Regionala Vamala Brasov. Aceasta autoritate vamala fixeaza conditiile in care trebuie sa se desfasoare operatiunea pentru care se elibereaza autorizatia de perfectionare activa, stabilind in mod special termenele pentru operatiunile de import si export.
Autorizatia de perfectionare activa este solicitata de catre societatea Mondostar pentru operatiunile comerciale efectuate cu fiecare client in parte. Autoritatea vamala acorda aceste autorizatii pentru perioade de timp diferite, in functie de reputatia fiecarei firme si de contractele comerciale incheiate cu partenerii straini.
Termenul de valabilitate al autorizatiei de perfectionare activa acordata firmei Mondostar este de 2 ani. Acest termen a fost prelungit de-a lungul timpului, el fiind initial de 3 luni, fiind extins ulterior la 9 luni, 1 an, ajungand in prezent la 2 ani. Aceasta deoarece societatea Mondostar a demonstrat ca relatiile comerciale cu clientii sunt solide, iar contractele sunt incheiate pe o durata lunga de timp. Termenul de reexport al produselor finite este de 6 luni de la data intrarii in tara a materiilor prime si materialelor.
Autorizatia de perfectionare activa este eliberata pe baza unei cereri de autorizare – anexata la lucrare – inaintata Directiei Regionale Vamala Brasov (in cazul firmei Mondostar). O astfel de autorizatie este anexata la lucrare, ea fiind emisa pentru operatiunile comerciale cu firma BOSS pe baza facturii proforma, deoarece la vremea respectiva nu fusese incheiat inca contractul comercial.
Cererea de autorizare a regimului de perfectionare activa cuprinde:
1.     Denumirea, statutul juridic si sediul
a)     pentru solicitant
b)    pentru operator
2.     Sistemul solicitat – sistem cu rambursare
3.     Modalitati speciale solicitate
a)     compensate prin echivalent
b)    export anticipat
4.     Marfurile destinate
a)     denumirea comerciala si/sau tehnica
b)    mentiuni relative la clasificarea in nomenclatura combinata
c)     cantitatea prevazuta
d)    valoarea prevazuta
e)     originea
5.     Produse compensatoare si exportul prevazut
a)     denumirea comerciala si/sau tehnica
b)    mentiuni privitoare la clasificarea in nomenclatura combinata
c)     produse compensatoare principale
d)    export prevazut
6.     Rata de randament(in cazul firmei Mondostar 100%)
7.     Natura procesului de perfectionare
8.     Locul unde are loc operatiunea de perfectionare
9.     Durata maxima a fi necesara pentru
a)     realizarea operatiunilor de perfectionare si decalarea produselor compensatoare
b)    aprovizionarea si transportul catre Romania a marfurilor straine
10.  Mijloace de identificare preconizate
11.  Nominalizarea vamilor
12.  Durata preconizata a autorizatiei
13.  Marfuri echivalente
14.  Importator autorizat sa plaseze marfurile
15.  Mentiuni referitoare la autorizatiile anterioare
         Aceasta cerere este insotita de urmatoarele anexe: Consum, Natura procesului de perfectionare, Produse compensatoare si exportul prevazut si Mijloace de identificare preconizate. Toate acestea sunt prezentate alaturi de cerere ca anexe la lucrare.
         Daca cererea este aprobata se elibereaza Autorizatia de perfectionare activa, care cuprinde:
1.     Denumirea, actul constitutiv si sediul
2.     Sistemul autorizat
3.     Modalitati speciale solicitate
4.     Marfuri destinate a suferi operatiuni de perfectionare
5.     Produse compensatoare
6.     Rata de randament
7.     Felul perfectionarii
8.     Locul unde se efectueaza operatiunea de perfectionare
9.     Termenul de reexport
10. Termenul de plasare a marfurilor de import sub regim
11. Mijloace de identificare stabilite
12. Unitati vamale desemnate
13. Termen de valabilitate a autorizatiei
14. Marfuri echivalente



Scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale


S.C. Mondostar S.A. isi desfasoara activitatea in sistemul de perfectionare activa cu suspendare de la plata taxelor vamale. Chiar si in aceste conditii, pana in 1998, firmele erau obligate sa constituie o scrisoare de garantie bancara care sa acopere drepturile vamale pentru importuri, in cazul in care materiile prime si materialele nu ar fi fost in intregime prelucrate si reexportate sub forma de produs finit.
Cererea de deschidere a unei scrisori de garantie bancara trebuia sa fie insotita de angajamentul firmei, de contractul extern in baza caruia se realizeaza importul, de bugetul activitatii generale a firmei si de extrasul din hotararea AGA prin care conducerea executiva era imputernicita sa contracteze credite si scrisori de garantie.
Incepand cu octombrie 1998 a fost abrogata obligativitatea garantarii datoriei vamale. In MO din 15 octombrie 1998 a fost publicat Ordinul Ministrului Finantelor numarul 1909 din 29 septembrie 1998 prin care se aproba metodologia privind scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale.
In Art. 1 se precizeaza: “In baza prevederilor art. 151 alin. 3 din Legea nr. 141/1997 privind Codul Vamal al Romaniei, Directia Generala a Vamilor poate acorda scutiri de la obligatia garantarii datoriei vamale, in cazuri temeinic justificate, pentru urmatoarele categorii de bunuri…f) materiile prime, materialele si accesoriile trimise de clientii externi in vederea executarii de comenzi de export pentru aceiasi clienti, plasate in regimul vamal de perfectionare activa cu suspendarea drepturilor de import.
Pentru aceste bunuri, cererea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale – prezentata ca anexa – se depune de catre titularul operatiunii la directia regionala vamala in a carei raza de activitate se afla biroul vamal la care urmeaza sa se efectueze formalitatile de vamuire. Aceasta cerere se depune impreuna cu urmatoarele documente(in cazul firmei Mondostar):
·        Contractul sau comanda in baza careia se deruleaza operatiunea (in original si in copie) sau factura comerciala/factura proforma
·        Autorizatia de perfectionare activa
·        Declaratia titularului operatiunii, prin care se obliga sa achite drepturile vamale datorate in cazul in care operatiunea nu este finalizata in termenul stabilit de autoritatile vamale(anexa) si cuantumul drepturilor de import al carei model este prezentat ca anexa, detaliat pentru fiecare tip de taxe( taxa vamala, T.V.A., accize) si orice alte sume care se cuvin bugetului la import.
Declaratia se semneaza de catre reprezentantul legal al titularului operatiunii. formularul privind cuantumul datoriei vamale se semneaza de catre reprezentantul legal al societatii comerciale si de catre responsabilul financiar.
Pentru bunurile prevazute la punctul f) cererea, insotita de documentele precizate este avizata de un comitet de avizare format din:
-seful Serviciului proceduri, origine, clasificare tarifara si drepturi vamale din cadrul directiei vamale sau inlocuitorul acestuia
-seful Serviciului juridic si contencios din cadrul directiei regionale vamale sau inlocuitorul acestuia
-seful Serviciului financiar-contabil din cadrul directiei regionale vamale sau inlocuitorul acestuia
         Pentru aceste bunuri, aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda de catre Directorul Directiei Regionale Vamale pe formularul prezentat ca anexa.
         Aprobarea de scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale se acorda pe un termen stabilit de autoritatea vamala, in functie de solicitarea titularului si de conditiile de realizare a operatiuniiDaca titularul operatiunii doreste sa o prelungeasca, in cadrul termenului acordat adreseaza Directiei Generale a Vamilor sau, dupa caz, Directiei Regionale Vamale care a acordat initial scutirea de la obligatia garantarii datoriei vamale o noua cerere, insotita de documentele care pot justifica prelungirea, fotocopia aprobarii anterioare, declaratia pe propria raspundere si formularul privind calculul datoriei vamale.
         In cazul in care aceasta aprobare nu a fost reinnoita, la expirarea termenului acordat, aceasta isi pierde valabilitatea. In aceasta situatie autoritatea vamala incheie regimul vamal suspensiv din oficiu, procedand la incasarea drepturilor vamale datorate, potrivit prevederilor art. 95 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei.





?/� o Д 0� scrisă în termeni de  principii de bază sau filosofice.  Termenii descriptivi utilizaţi nu sunt la fel de importanţi ca si procesele de gândire şi considerare ce stau la baza ideilor exprimate. Strategie e baza în care alte activităţi ale companiei – adică marketingul, producţia, vânzările, şi alte funcţii, sunt organizate şi concepute.


Echipa de Management şi Descrierea ei
Înainte de acceptarea investirii sau acordării împrumutului potenţialii finanţatori deseori cercetează detaliat fiecare membru din echipa de management. Deci BP trebuie să descrie cum e organizată firma noastră, care sunt datoriile şi  responsabilităţile fiecărui individ. O schemă a structurii organizaţionale este utilă
Tot aici e valoroasă efectuarea unei sinteze a  trecutului fiecărui manager, şi prezentarea resumeurilor.

Piaţa

Secţia de marketing reprezintă în cele mai dese cazuri următoarea secţiune care va fi analizată de potenţialii finanţatori după Sumarul Executiv.
Deoarece Marketingul afectează toate părţile companiei – de la designul produsului până la finanţe, această secţiune a BP trebuie să convingă potenţialii investitori că există piaţă pentru produsele sau serviciile noastre, şi că noi înţelegem forţele pieţei care ne afectează compania.

Identificarea Pieţei
Secţiunea de MK a BP trebuie să înceapă cu descrierea pieţei companiei noastre. Această înseamnă răspunderea la un şir de întrebări:
1.     Ce e piaţa?
2.     Cât de mare e piaţa?
3.     Care sunt tendinţele pieţei?
4.     Care e competiţia?

Înţelegerea Pieţei
În afară de prezentarea componenţei şi organizării pieţei, executivii trebuie să dea dovadă de înţelegere a dinamicii cheie a pieţei.  Aceasta de asemenea poate fi interpretată prin intermediul unor întrebări:
1.     Ce motivează decizia de cumpărare?
2.     Cum e segmentată piaţa?
3.     Cum produsul sau serviciul nostru va fi poziţionat pe piaţă?
4.     Care va fi strategia noastră de apărare?
5.     Care este poziţia potenţialilor consumatori ai producţiei noastre?
Produsul sau Serviciul

BP noustru ar trebui să descrie complet şi concis produsele sau serviciile noastre şi să explice cum ele sunt produse. Descrierea noastră ar trebui să ofere finanţatorilor potenţiali idei despre modul în care produsul nostru diferă de acelea ale competiţiilor. Investitorul potenţial trebuie să fie convins că noi oferim ceva mai eficient şi mai bun decât competiţia noastră. Această secţiune de asemenea trebuie să convingă investitorii potenţiali că noi vom face ceea ce spunem că vom face cu privire la producţie.  Ei trebuie să fie siguri că compania noastră poate produce produsul sau serviciul descris la timp, cu calitate înaltă şi la costurile anticipate.

Prezentarea Produsului
Dacă am creat deja prototipul produsului trebuie de inclus o fotografie al lui.  Dacă este mic şi nu prea costisitor  - precum un bun alimentar sau al bun de consum -  am putea include şi o mostră. Dacă produsul încă nu a fost conceput ar trebui să includem cel puţin o diagramă conceptuală. Dacă produsul sau serviciul e derivat de la o tehnologie noua sau o aplicaţie inovativă a unei tehnologii existente, ar trebui să explicăm această în detaliu.
Descriind produsul nostru e important de ţinut în minte faptul că majoritatea investitorilor şi bancherilor nu sunt oameni de şitiinţă.

Elemente ce ţin de Dezvoltarea Produsului
Acest compartiment trebuie abordat din următoarele puncte de vedere:
1.     Descrierea detaliată a cerinţelor R&D
2.     Descrierea dependenţei de alte tehnologii de ultimă oră
3.     Menţionarea tehnologiilor competitive
4.     Explicarea unde produsul sau serviciul va conduce compania
5.     Descrierea modalităţilor de protejare a bunului odată lansat pe piaţă.

Producerea şi Alte Operaţiuni
Aici e necesar de menţionat cum noi vom produce bunul sau cum vom presta serviciul dat.  Aceasta înseamnă că ar trebui să răspundem la următoarele întrebări:
1.     De cât spaţiu de producţie e nevoie?
2.     Ce tipuri de echipamente vor fi necesare?
3.     În ce încăpere vom produce bunul/presta serviciul?
4.     Sânt oare procese critice care nu au fost dezvolate?
5.     Sunt oare unele detalii  sau materiale care sunt dificil de obţinut şi sunt costisitoare în timp?
6.     Sunt oare detalii care pot fi obţinute de peste ocean?
7.     Sunt oare detalii sau materiale care sunt disponibile dintr-o sursă unică?
8.     Care sunt sursele de suport pentru aceste materiale?
Tot aici ar trebui să includem şi costurile de producţie, destulă informaţie pentru a convinge potenţialii investitori că noi înţelegem că costurile noastre vor fi la diferite nivele de producţie, explicaţii ale posibilelor planuri de reducere a costurilor de producţie.

Alte elemente de menţionat la secţiunea Produs/Serviciiu sunt Controlul calităţii, Serviciile Post-vânzări, Reglementările guvernamentale tangenţiale noului proces de producţie, noului produs sau serviciu, Definirea costurilor de producţie – costurilor R&D, producţie, control al calităţii, asigurare, şi alte aspecte

Vânzarea şi Promovarea

Vânzările şi promovarea sunt analizate separat de MK deoarece ele sunt lucruri diferite, vânzarea include diferitele eforturi de convingere a consumatorilor să procure producţia noastră.
Nici un aspect al businessul-ui nu e mai important decât determinarea cum vor fi efectuate vânzările.  Fără vânzări nu există business-un, indiferent cât de bună este producţia, cercetarea de marketing, etc. Descrierea procesului de vânzare trebuie să cuprindă trei aspecte – metodele de vânzare- adică canale şi metode de distribuţie, ajutorarea vânzătorilor, promoţia agresivă.

Informaţia Financiară

Secţiunea financiară a BP e scrisă ultima, după ce au fost asamblate datele privitoare la costuri si venituri potenţiale.  Cantitatea şi tipul de informaţie financiară necesară pentru BP nostru depinde în mare măsură de stadiul de dezvoltare al companiei şi  de care sunt obiectivele planului. Companiile mai mature, vor avea la dispoziţie mai multe date istorice şi de aceea rapoartele sale financiare trebuie să fie mai complete. Pentru o companie care necesită fonduri pentru acoperirea unor datorii, planul ar trebui să descrie la general tipul şi volumul de finanţare cerut.
Ar trebui să fie stresat faptul că planificarea financiară  utilizată în BP este esenţială pentru toate companiile.  Procesul de asamblare a previziunilor financiare ajută executivii să fie în stare să sesizeze mai devreme atât problemele potenţiale cât şi ariile de oportunitate.

Cererea de Finanţare
Companiile care urmăresc obţinerea unor fonduri, trebuie să includă în cadrul compartimentului IF cererea de finanţare .  Aceasta trebuie să exprime câţi bani avem nevoie, de ce avem nevoie de bani, şi ce vom face cu ei. În timp ce cererea de finanţarea vine de obicei în secţiunea întâia datele sale se măresc considerabil de pe urma rapoartelor financiare care urmează a fi analizate. De aceea trebuie de avut în vedere:
1.     să fim consistenţi
2.     să fim flexibili în ceea ce priveşte suma cerută
3.     să indicăm cum va fi afectată structura de capital
4.     să descriem planuri financiare adiţionale
5.     să monitorizăm datoria
6.     să descriem necesităţile pe viitor.

Rapoartele Financiare
Rapoartele financiare ale companiei sunt baza secţiunii financiare a BP.  Pregătirea acestor rapoarte necesită expertiză în finanţe şi contabilitate. Următoarele consideraţii sunt importante pentru elaborarea acestor rapoarte:
1.     Restricţiile temporare
2.     Previziunile prognozate
3.     Previziuni de vânzări
4.     Costurile vânzărilor
5.     Inventarul
6.     Creanţele
7.     Banii
8.     Acţiuni simple şi preferenţiale
9.     Investiţiile
10. Proprietatea şi deprecierea
11. Datoria şi cheltuielile privitor plăţi dobânzilor
12. Datorii creditoare
13. Cheltuieli de MK
14. Costurile de R&D
15. Cheltuieli generale şi administrative
16. Taxe pe venit
17. Analiza senzitivităţii

În urma analizei rapoartelor financiare experţii financiari vor determina dacă întreprinderea va putea în ultimă instanţă să le aducă avantaje.






Combinarea Tuturor Datelor

La momentul dat al procesului de pregătire a BP trebuie să fim gata să exprimăm toate lucrurile sus menţionate în forma lor finală.  Întreaga noastă echipă trebuie deja să aibă datele organizate în sub formă de maculatoare, schiţe.
Următoarele noastre acţiuni sunt:
Rescrierea extensivă – Mulţi executivi sunt obosiţi de procesul de scriere, din cauza schiţelor lor iniţiale care sunt prost organizate. E important de ţinut în minte că cele mai bune scrieri vin din rescrierile extensive. Chiar şi cei mai experimentaţi profesionişti rescriu de mai multe ori varianta BP înainte de prezentarea variantei sale finale. Cel mai bine e ca scrierea finală să fie amânată pentru o săptămâna sau 2-ă. Iar atunci când reluăm scrierea BP problemele lui vor fi mai evidente.
Consultarea opiniei unui outsider – schiţa BP ar trebui să fie analizată de cel puţin 2 părţi independente, pentru a elimina posibile deficienţe ce din anumite motive nu au fost observate de noi.
Tendinţa spre detalii – BP nostru trebuie să prezinte cât mai multe detalii, dar detali în care poate fi cel mai mult interesat cititorul. Trebuie definite anumite priorităţi care în BP sunt expuse conform secvenţei lor logice.
Considerearea mai multor versiuni ale BP -  pentru a asigura un spaţiu de mobilizare a opţiunilor noastre cu cerinţele potenţialilor investitori.
Pregătirea unei prezentări orale- Dacă BP nostru reuşeşte să convingă outsiderii că business – ul nostru are un viitor solid, ei vor dori să ştie mai multe.  În acest cazul dat ei vor dori să se întâlnească cu executivii cheie şi să-i întrebe mai multe întrebări referitoare la proiect. Pentru aceasta se pregăteşte o prezentare succintă de 15-30 minute – pentru a suma planul şi a face cunoscută echipa de management. Această prezentare trebuie să fie atent structurată. Trebuie să fie pregătite schiţe sau chiar scenarii ale discuţiilor. Slide-uri sau transparente de asemenea ar trebui incluse în prezentare.
Drept concluzie aş putea spune că trebuie să ţinem minte faptul că activitatea bancară, investiţia, achiziţia şi alte relaţii ce se dezvoltă din BP nu sunt asemenea căsătoriilor.  În cazul dat BP e mai mult ca o primă întâlnire, iar prezentarea şi întâlnirile ce vor urma sunt o parte componentă din procesul de a face curte.  Dacă noi prezentăm BP nostru cât mai bine, mai atractiv în perioada de curte, perspectiva noastră pentru un mariaj fericit şi productiv mai târziu este mărit considerabil.


0pt'>-         Costurile de intrare în USM sunt foarte scazute (nu se cheltuie pentru reclama).

Sunt trei metode principale de intrare în USM:
a) Recomandarea. Se utilizeaza când societatea are deja peste 10% din actiuni în mâinile publicului si nu are nevoie de capital aditional.
b) Marketingul selectiv. Se utilizeaza când valoarea actiunilor detinute de public reprezinta sub 10% din valoarea capitalului. Se impune publicarea unui prospect. Se pot introduce pe piata neoficiala atât actiuni noi cât si din cele existente. În cazul unei emisii noi pentru piata neoficiala, sponsorul, de regula un membru al bursei de valori, cumpara actiunile si apoi le ofera clienrilor sai la un pret putin mai mare. Prin legislatiile nationale se limiteaza valoarea actiunilor care pot fi plasate de sponsor. Aceasta metoda genereaza costuri mai mari decât prima, din cauza contabilitatii aditionale si taxelor legale.
c) Oferta pentru vânzare. Se adopta când valoarea actiunilor de plasat depaseste limita stipulata de lege în cazul metodei selective. Publicul poate solicita actiuni, completând un fonnular atasat prospectului. Este metoda cea mai scumpa de intrare în USM. Cheltuielile, de regula, ajung la 1,5% din valoarea actiunilor. Se publica un prospect într-un ziar national. Directorii societatii care intra în USM sunt obligati sa semneze un angajament ca ii vor informa la timp, corect si complet pe actionari.

F. PIATA A TREIA

Este o varianta a pietei neoficiale, pentru societatile care nu îndeplinesc conditiile de intrare în USM. Societatea, printr-o cerere simpla, poate sa intre în aceasta piata, în masura în care gaseste o firma sponsor, membra a bursei de valori. Sponsorul va stabili îndeplinirea de catre societatea solicitanta a conditiilor impuse de bursa:
-         prezentarea modului de functionare în trecut;
-         natura afacerilor practicate;
-         structura comitetului de directori;
-         elementele esentiale ale statutului;
-         prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere, subliniindu-se activitatea comerciala reala, cu venituri importante.
Prin exceptie, se admit de unele legislatii si societati fara activitate în trecut, dar care pot dovedi ca obiectul lor de activitate va fi productiv în scurt timp. Nu se impune de bursa un procentaj minim de actiuni care sa fie detinute de public, dar firma sponsor va trebui sa dovedeasca ca va fi un numar suficient de actiuni detinute de public spre a se crea o piata secundara cu o lichiditate corespunzatoare. O societate care intra pe piata a treia trebuie sa-si ia un angajament fata de firma sponsor privind notificarea informatiilor.

G. PIATA LA GHISEU (OTC - OVER THE COUNTER)

Costurile de intrare în OTC sunt similare costurilor de intrare în piata a III-a. Sponsorul poate impune respectarea anumitor reguli cum ar fi nedezvaluirea unor informatii, investitorii nu sunt ocrotiti de regulamentul bursei.

H. EMISIUNEA DE ACTIUNI PENTRU ACTIONARII EXISTENTI

Se poate efectua prin doua metode:
1. Metoda Scrip (pe baza de lista). În mod automat toti actionarii beneficiaza gratuit de noile actiuni emise, proportional cu valoarea actiunilor pe care le detin (lucru stabilit în statutul societatii). Acoperirea emisiei se face din fondurile de rezerva ale societatii, care se transforma în actiuni, majorând capitalul social fara a se majora averea patrimoniala, adica activul ramâne neschimbat. Necesitatea majorarii capitalului social pe aceasta cale este motivata astfel:
-         Pentru ca o actiune sa nu dobândeasca o valoare prea mare, în cazul în care s-ar face restituirea ei si suplimentarea valorii nominale din fondurile de rezerva, se prefera sporirea numarului actiunilor.
-         Alocarea de noi actiuni catre actionarii existenti din fondurile de rezerva se face când societatea functioneaza bine si apare necesitatea rasplatirii actionarilor existenti, care prin actiunile investite au contribuit la sporirea beneficiului societatii.
-         Prin cresterea numarului de actiuni, potential se largeste piata bursiera.
-         Prin capitalizarea fondurilor de rezerva (în limitele legale) creste numarul de actiuni, deci, sporeste oferta si scade valoarea de piata a actiunilor, facându-le mai usor comercializabile. Pentru stimuiarea cumpararii lor, bursa va informa despre previziunea dividendelor în crestere.
În scopul cresterii numarului de actiuni fara afectarea fondurilor de rezerva, emisia se poate înfaptui si pe calea divizarii stocului de actiuni. Adica, actiunile existente se anuleaza si se înlocuiesc cu un numar sporit de actiuni cu valoare nominala mai mica, situatie în care valoarea capitalului social ramâne neschimbata.
2. Emisia pe baza de drepturi statutare. Prin statut se prevede dreptul de preemptiune al actionarilor existenti pentru cumpararea de actiuni dintr-o noua emisie. Noua emisie este motivata de necesitatea sporirii capitalului de investit într-un proiect nou sau pentru plata unor împrumuturi pe termen scurt. Pentru atragerea cumparatorilor din rândul acjionarilor existenti emisia se va face cu un discont de 15-20% fata de valoarea de piata din momentul în care se anunta emisia. Metoda este folosita de societatile cotate la bursa care doresc sa-si mareasca capitalul social. Sunt de subliniat doua idei relativ la realizarea de asemenea emisii:
-         în statutul societatii sa fie stipulat dreptul de preemptiune al actionarilor la cumpararea de actiuni din noile emisii;
-         pentru a obtine cotarea la bursa, societatea sa se angajeze ca va face astfel de emisii.
Procedural, comitetul de direclie trimite o circulara catre toti actionarii societatii prin care le anunta noua emisie, cu motivarea necesara si procedura de urmat. De regula, emisia este subscrisa de o banca de investitii sau de o alta autoritate financiara de notorietate. Exista argumente contra subscrierii pe calea sus mentionata, precum:
-         daca valoarea de piata este mult mai mare decât valoarea pentru noile actiuni, devine inutila subscrierea prin intermediar, deoarece actiunile se pot vinde usor;
-         toti actionarii existenti pot beneficia de un discont substantial, iar cei neinteresati în subscriere pot sa-si vânda drepturile pe piata.
Exista si argumente pro intermediar:
-         un pret foarte scazut poate sugera unor investitori potentiali, mai putin versati, o lipsa de încredere în bunul mers al societatii.
De regula, pretul actiunilor se poate modifica în urma anuntarii unei emisii noi. Desi la prima vedere se poate concluziona ca societatea nu-si poate asigura finantarea din profitul capitalului existent, în fond se poate argumenta cu angajarea acesteia pentru înfaptuirea de proiecte noi de investitii. Anuntul pentru o noua emisie este însotit de informatii documentare asupra scopului emisiei si asupra perspectivei dividendelor.
La primirea scrisorilor provizorii de alocate, actionarul are patru posibilitati:
v    Exercitarea drepturilor prin retrimiterea scrisorii de alocate primite, împreuna cu suma necesara cumpararii actiunilor alocate, înainte de ultima zi de acceptare si plata. Societatea emitenta confirma primirea platii si îi trimite certificatul de actiuni cumparat.
v    Actionarul avizat semneaza un formular de renuntare la alocarea de noi actiuni si vinde noile actiuni alocate si neplatite. Îsi transfera astfel dreptul de a cumpara pe calea înmânarii tertului interesat a scrisorii provizorii de alocate.
v    Îsi exercita numai partial dreptul de cumparare si vinde partea pentru care nu este interesat, îndeplinind formalitatile cuvenite.
v    Lasa sa expire valabilitatea dreptului de a cumpara. În fapt, el adopta o asemenea pozitie când pretul actiunii existente la bursa scade sub pretul de subscriere la data limita de acceptare si plata. Uneori, societatea îi vinde drepturile pe piata si îi îmnâneaza profitul net, alternativa care însa trebuie stipulata în statut si în prospectul de emisie.

I. PRELUARI DE SOCIETATI

Daca o societate achizitioneaza majoritatea actiunilor cu drept de vot ale altei societati, ultima, în fapt, a fost preluata de prima. Preluarea poate fi efectuata:
-         prin plata de bani gheata;
-         prin substituirea actiunilor unei societati ctf ac~iunile altei societati rezultate dintr-o noul emisie;
-         prin aplicarea ambelor metode, combinat sau ca alternativa.

BIBLIOGRAFIE:

Ion Stoian
Emilia Dragne
Mihai Stoian

COMERT INTERNATIONAL – Tehnici, strategii, elemente de baza ale comertului
electronic - Volumul II, Editura Caraiman, 2000.



50%;ms� 6=s : 0� �?_ lfo12;tab-stops:list 54.0pt 171.0pt'>Ø     Rata produselor finite:

Rpf = Stoc de produse finite x 360 / Costul de productie
Ø     Rata creditului – clienti:
Rcc = Clienti x 360 / CA
          c)Rate de gestiune de pasiv:
Rata creditului furnizori:
Rcf = Furnizori din exploatare x 360/ Intrari (cumparari) de marfuri
Aceasta metoda de determinare a nevoii de fond de rulment e cunoscuta in teoria economica sub denumirea de “metoda expertilor contabili”[18].







[1] .M.Niculescu, Analiza economico-financiara, Bucuresti, 1993, pag.279
[2] .M. Niculescu, Metode de analiza a riscului, Revista Finante, Credit, Contabilitate, nr. 5 si 6, 1992
[3] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993, pag.283
[4]   D. Margulescu si colectivul, Analiza economico – financiara a societatilor comerciale, Supliment la Revista Tribuna economica, Bucuresti, 1994
[5] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 2000
[6] . M. Assaeaf, Analyse financiere de l’entreprise europeenne, Note de curs, Toulouse, 1991.
[7] www.contab – audit. ro
[8] . A. Leiritz, La practique de la question financiere, Paris, 1990
[9] . J. P. Thibaut, Le diagnostic d’entreprise, Paris, 1989
[10] D. M. Paraschivescu, W. Pavaloaia, Modele de contabilitate si analiza financiara, Editura Neuron, Focsani, 1994
[11] . A. Leiritz, La practique de la question financiere, Paris, 1990
[12] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[13] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[14] . G. Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Bucuresti, 1995
[15] . G. Charreaux, Gestion financiere, Ed. Litec, Paris, 1991, pag. 371
[16] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993, pag.298
[17] . M. Niculescu, Analiza economico- financiara, Bucuresti, 1993
[18] . J. P. Rayband, Analyse financiere, Paris, 1989

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva