Оплаченная реклама

sâmbătă, 10 august 2013

Caracterele juridice ale drepturilor personale extrapatrimoniale

Toate drepturile subiective din această categorie prezin­tă, cumulativ, următoarele caractere juridice:
­a) sunt drepturi absolute, opozabile erga omnes, impunând subiectului pasiv nedeterminat al raportului juridic (adică tuturor) obligaţia generală negativă de a nu face nimic de natură a încălca sau stânjeni exercitarea acestor drepturi;
b) sunt inalienabile, (incesibile sau netransmisibile), adică sunt inseparabil legate de persoana titularului lor, neputând face obiectul vreunui act juridic de înstrăinare sau renunţare;
c) sunt imprescriptibile, atât sub aspect achizitiv cât şi sub aspect extinctiv; prin urmare, oricât timp cineva ar exercita, nelegitim, un drept personal pe care nu-l are, nu poate să-l dobândească prin uz îndelungat, şi - invers - oricât timp o persoană nu şi-ar exercita efectiv un drept personal extrapatrimonial, ea nu va pierde acest drept şi nici posibilitatea de a şi-l apăra prin acţiune în justiţie, cu cele câteva excepţii anume prevăzute de lege; astfel, prin excepţie de la regula imprescriptibilităţii, legea limitează în timp exercitarea câtorva dintre aceste drepturi, stabilind, de pildă, că acţiunea în anularea căsătoriei pentru vicii de consimţământ se prescrie în termen de 6 luni (art. 21 C. fam.); acţiunea în tăgăduirea paternităţii (prezumate) a copilului din căsătorie poate fi introdusă de soţul mamei numai în termen de 6 luni (art. 55 C. fam.); în sfârşit, acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei se prescrie în termen de un an (art. 60 C. fam.).
d) sunt drepturi cu caracter strict personal, putând fi exercita­te - în principiu - numai de către titular; ele nu pot fi exercitate nici prin reprezentare legală (de către părinţii minorului sau de tutorele său ori al interzisului) nici prin reprezentare convenţională (prin man­da­tar), decât în cazurile în care legea prevede expres această posibilita­te (de ex., acţiunea în tăgăduirea paternităţii poate fi pornită de către tutore, dacă soţul îndreptăţit este pus sub interdicţie; acţiunea în stabilirea paternităţii copilului din afara căsătoriei poate fi introdusă, în numele copilului, de către mamă sau de către tutore; cererea de schimbare pe cale administrativă a numelui unui copil minor se poate face de către părinţii săi ori de către tutore; etc.). Tot datorită caracterului strict personal al drepturilor extrapatrimoniale, ele nu pot fi exercitate, în locul titularului, de către creditorii săi pe calea acţiunii oblice sau subrogatorii[1] (acţiune civilă prin care creditorul chirografar exercită în numele debitorului său, substituindu-i-se, drepturile şi acţiunile patrimoniale exercitate de către acesta)[2].




[1] Mureşan, M., Boar Ana, Diaconescu, Ş., op. cit., p. 36-37.
[2] Costin, M., Mureşan, M., Ursa, V., Dicţionar de drept civil, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980, p. 27.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva