Оплаченная реклама

marți, 13 august 2013

Clientii unei banci si serviciile oferite de aceasta


 În anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a însemnat concentrarea pe cerinþele clienþilor. Grija principalã era de a identifica necesitãþile ­si dorinþele clienþilor, astfel intreprinderile sã vinã în întâmpinarea acestora la cel mai înalt grad de satisfacere a clienþilor.
Conceptul susþine cã soluþia atingerii de cãtre o organizaþie a obiceiurilor propri constã în determinarea nevoilor si dorinþelor clienþilor vizaþi si în furnizarea satisfacþiei asteptate într-un mod mai eficient si mai operativ decât concurenþa.
Deci anul 1950 reprezintã momentul introducerii acestui concept si în domeniu bancar, odata cu dezvoltarea sectorului terþial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns sã se afle multe lucruri despre client.
I.1  Clientul-o posibilã definiþie
 Clienþii sunt cei ce apeleazã la serviciile bãncilor, dar mai întâi trebuie sã-i cunoastem mai îndeaproape. Un client este o persoanã fizicã sau juridicã care beneficiazã sau va beneficia de serviciile bãncii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleazã la o bancã pentru a schimba valuta. Clientul este cel ce are cont la bancã.
         Nu existã o definiþie consacratã a “clientului “. Se pot face, însã, câteva precizãri despre clienþi, precizãri care ne vor ajuta sã schiþãm o definiþie a clientului din punct de vedere al bãncilor.
         Clienþii pot fi definiþi dupã urmãtoarele caracteristici:
- termenul de client presupune cã este o persoanã juridicã sau fizicã care are o relaþie de afaceri cu banca;
- clientii apeleazã din când în când, la una din unitãþile bãncii, a solicita efectuarea de operaþiuni;
- clienþii folosesc unele sau toate serviciile oferite de bãnci.
Relatia dintre bancã si client a fost definitã prin lege. Aceasta se referã la îndatorirea bãncii de a avea grijã de client  si la responsabilitatea bãncilor de a se asigura cã sistemul si tehnologia folositã protejeazã atât banca însãsi cât si propri clienþi.
         În esenþã relaþia care existã între bancã si client este acea relaþie înte debitor si creditor. Clientul poate fi creditor, iar banca debitor. Reversul acestei situaþii se înregistreazã în cazul în care clientul împrumutã bani de la bancã. Banca nu este doar un pãstrãtor al banilor, întrucât ea poate folosi fondurile în scopul unor afaceri, dar  î-si asumã obligaþia de a restitui la cerere valoarea depozitelor.

I.2   potenTIALUL DE AFACERI OFERIT DE CLIENTI BANCII
         Pentru a exista ca afaceri viabile, bãncile au nevoie de clienþi. Diferitele tipuri de clienþi au cerinþe diferite, în concordanþã cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potenþial important pentru dezvoltarea activitãþii bancare. Cerinþele si nevoile clienþilor se pot schimba, dupã o perioadã de timp, în funcþie de noile condiþii existente în economie si societate. Pentru o bancã este avantajos sã aibã diferite tipuri de clienþi, întrucât astfel, va primi depozite si va acorda împrumuturi atât pentru afaceri cât si persoanelor particulare.
         Ca urmare a valorificãrii de cãtre bancã a potenþialului de dezvoltare a activitãþii, oferit de clienþi, rezultã avantaje atât pentru bancã cât si pentru clienþi. Avantajele clienþilor pot fi considerate:
-      siguranþa privind depozitele pãstrate la bãnci;
-      dobânda primitã pentru acestea;
-      faptul cã sumele pãstrate n conturile bancare pot fi restituite oricând, la cerere;
-      transferurile de bani de care pot beneficia ( în loc de a purta asupra lor mari sume de bani în numerar).
         Prin satisfacerea nevoilor clienþilor si prin oferta de servicii performante, bãncile îsi vor pãstra clienþii si vor fi în mãsurã sã ofere noi servicii.      Într-o economie de piaþã este un fapt bine stabilit cã produsele bancare specializate sunt mai usor de dezvoltat si utilizat de cãtre clienþii existenþi, decât de cãtre noii clienþi. Este, prin umare important sã se identifice diferitele tipuri de clienþi si cerinþele specifice acestora. Companiile vor avea nevoi diferite în funcþie de natura si volumul afacerilor. O companie micã, de exemplu, poate avea nevoie de un împrumut pe termen scurt pentru a acoperi nevoile pentru servicii si producþie. Marii investitori pot dori sã împrumute bani pentru investiþii în asa fel încât sa-si extindã si sã-si diversifice afacerea.
         Nevoile persoanelor fizice, ce îsi deschid conturi personal, pot diferi în funcþie de nivelul venitului si stilul de viaþã. În prezent, acest tip de clienþi au o pondere scãzutã în România, dar, în perspectivã, numãrul celor ce îsi deschid conturi personale ar trebui sã creascã considerabil.
         Într-o economie de piaþã, clienþii opteazã pe baza nevoilor lor si vor alege o anumitã bancã, în funcþie de serviciile si avantajele oferite. Acest criteriu de opþiune va conduce un timp, la o industrie bancarã dezvoltatã în funcþie de cerere. Presiunea exercitatã de clinþii cu diferite necesitãþi si existenþa serviciilor oferite si de alte instituþii financiare, vor conduce la schimbãri si înbunãtãþiri în sistemul bancar. În timp, ca urmare a faptului cã bãncile încep sa-si înbunãtãþeascã strategiile, vor fi introduse noi produse si servicii bancare în concordanþã cu practica bancarã internaþionalã.


I.3.  TIPURI SI CATEGORII DE CLIENTI
         În acest capitol putem identifica diferitele tipuri de clienþi care fac afaceri cu o bancã. Tipurile de clienþi diferite au nevoi diferite. Pentru un bancher este deosebit de important:
-      sã recunoascã diferitele tipuri de clienþi;
-      sã identifice tranzacþiile necesare pentru fiecare tip de client;
-      sã cunoascã prevederile legale existente pentru diferitele tipuri de clienþi.
         Clienþii pot fi împãrþiþi, din punct de vedere juridic în douã categorii: persoane juridice si persoane fizice. Persoanele juridice pot fi, la rândul lor grupate în funcþie de forma de proprietate, forma juridicã de organizare si tipul de activitate economicã (afaceri). Majoritatea conturilor în România sunt deþinute de cãtre persoane juridice.
III. PERSOANELE JURIDICE.
         Modul de constituire al societãþilor comerciale este reglementat de legislaþie. În ceea ce priveste, conturile bancare ale persoanelor juridice, trbuie prcizat cã fiecre bancã, pe baza prevederilor legii privind activitatea bancarã si-a elaborat reglementãri proprii (norme) privind deschiderea si operarea în aceste conturi. Aceste reglementãri sunt într-o continuã îmbunãtãþire, pentru a veni în întâmpinarea cererilor unei economii de piaþã în dezvoltare. Legile si actele normative se publicã în þara noastrã în Monitorul oficeal. În acelasi timp este foarte importantã cunoasterea normelor interne ale bãncilor.
Este important pentru bãnci sã stie dacã un client-persoanã juridicã reprezintã o societate comercialã corect constituitã din punct de vedere legal, înainte de a face afaceri cu el; fiecare tip de societate comercialã este supusã unor anumite reglementãri.
Existã mai multe forme de organizare a societãþilor comerciale în Romania, definite de Legea nr.31/1990 .
Trãsãturi ale societãþilor comerciale în calitate de clienþi ai bãncii:
-       sunt înfinþate în anumite forme specifice care determinã atât modul de organizare cât si desfãsurarea activitãþii acestora;
-      obþinerea prin lege a calitãþii de personalitate juridicã;
-      în caz de încetare a plãþilor, sunt supuse falimentului.
În calitatea lor clienþi ai bãncii societãþile comerciale trebui sã respecte cerinþele stabilite de bancã, cu privire la deschiderea si funcþionarea conturilor bancare ale acestora. Astfel societãþile comerciale ce deschid conturi bancare li se solicitã o serie de documente din care sã reiasã forma lor de organizare juridicã, denumirea societãþii, tipul activitãþii desfãsurate, valoarea capitalului societãþii, specimenele de semnãturi pentru persoanele îndreptãþite sã efectueze operaþiuni în cont si altele.
Tipuri de societãþi comerciale care funcþioneazã în România.
Persoanele juridice îsi pot desfãsura afacerile într-o varietate de forme, conform Legii nr. 31/1990  (publicatã în monitorul Oficial nr.126 - 127 din 17 noiembrie 1990 ). Legea defineste diferitele tipuri de societãþi comerciale ce pot fi constituite.
Societãþi comerciale se vor constitui în una din urmãtoarele forme:
a.     - Societãþi în nume colectiv;
b.     - Societãþi în comanditã simplã;
c.      - Societãþi în comanditã pe acþiuni;
d.     - Societãþi pe acþiuni;
e.      - S.R.L. ( societate cu rãspundere limitatã).

         Fiecare dintre acestea trebuie sã fie constituitã conform legii si este, deci, important sã înþelegem si sã recunoastem cerinþele legale, pentru fiecare categorie de societate în parte.









a. Societãþi în nume colectiv
          Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comercialã ale cãrei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social al societãþii si cu rãspundere nelimitatã si solidarã a tuturor asociaþilor.
Trãsãturile acestui tip de societate sunt:
·        numãrul minim de membri asociaþi este 2 - pentru a se putea încheia contractul de societate;
·        capitalul social poate fi oricât de mic si este format din aportul asociaþilor (în bani si /sau naturã ), fiind divizat în pãrþi sociale care, în principiu, nu sunt transmisibile (cu excepþia cazurilor în care, prin contractul de asociere, s-a convenit cã pot fi cesionate);
·        rãspunderea asociaþilor, pentru obligaþiile sociale, este solidarã si nelimitatã;
·        toþi asociaþii au calitate de comercianþi, se considerã, în practicã, cã asociaþii si-au acordat reciproc mandat de a administra, unul pentru celãlalt, societatea;
·        fiecare din asociaþi  poate fi declarat falit, ca urmare a greselilor dintre ei, ca o consecinþã a clauzei solidaritãþii dintre asociaþi;
·        asocierea lor le conferã posibilitatea de a face comerþ sub nume colectiv.
          Denumirea unei astfel de societãþi trebuie sã cuprindã cel puþin numele unuia dintre asociaþi si menþiunea S.N.C., contul bancar deschizându-se pe numele firmei. În lista cu specimene de semnãturi sunt desemnate persoanele cu drept de a opera în cont.
b. Societãþi în comanditã simplã
          Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comercialã ale cãrei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu rãspunderea nelimitatã þi solidarã a asociaþiilor comanditaþi; comanditarii rãspund numai pânã la concurenþa aportului lor.
          La constituirea acestui tip de societate primeazã încrederea reciprocã dintre asociaþi. Principala particularitate a acestui tip de societate este cã reuseste douã categorii de asociaþi: comanditaþi si comanditari.
Comanditaþii
·        au dreptul exclusiv de a participa la conducerea firmei;
·        rãspund nelimitat si solidar pentru obligaþiilefirmei;
·        numele lor este inclus în denumirea societãþii comerciale;
·        reprezintã elementul activ al societãþii;
·        au calitatea de comercianþi.
Comanditarii
·        contribuie cu aport de capital, rãspunderea lor limitându-se la nivelul acestuia;
·        nu au calitatea de comercianþ, deci nu pot interveni în relaþiile comerciale ale societãþii cu terþi si cu bãncile;
·        nu au dreptul sã participe la conducerea societãþii decât în cazuri speciale, prin procurã, în acest caz rãspunzând, solitar si nelimitat, cu averea, asemãnãtor comanditãþilor;
·        numele lor nu poate fi inclus în denumirea firmei;
·        au dreptul de a exercita acte de supraveghere, de a cunoaste bilanþul, contul de profit si pierderi, registrele comerciale etc..
         Nu este necesar ca toate numele partenerilor sã fie prezente în contul bacar si în cecurile emise de o societate.
Obligaþiile asociaþilor:
-      obligaþiile sunt garantate cu patrimoniul social;
-      comanditaþii rãspund, nelimitat si solidar, pentru datoriile societãþii, cu averea lor prezentã si vitoare;
-      comanditarii rãspund numai pânã la concurenþa aportului lor de capital.
         Astfel, creditorii pot sã îsi recupereze datoriile nu numai din activele (proprietãþile) companiei, dacã rãmân neplãtiþi dupã ce toate proprietãþile au fost epuizate; ei ar putea, în termeni legali, sã ia în posesie proprietatea personalã aparþinând unuia dintre comanditaþi.
c. Societãþi în comanditã pe acþiuni
         Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea al cãrei capital social este împãrþit în acþiuni, iar obligaþiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu rãspunderea nelimitatã si solidarã a asociaþilor comanditaþi, comanditarii fiind obligaþi numai la plata acþiunilor.
Nu orcine începe o afacere doreste sã aibã rãspundere nelimitatã pentru datoririle fãcute. Astfel de persoane vor fi atrase sã formeze o societate în comanditã pe acþiuni. Elementul determinant al unei astfel de societãþi este capitalul, nu persoana asociaþilor. Capitalul social este împãrþit în acþiuni de valori egale. Aceastã formã de societate are trãsãturi comune cu societatea în comanditã simplã cât si cu cele pe acþiuni.
Asociaþii sunt comanditaþi si comanditari,cu precizarea cã în acest caz, comanditarii rãspund faþã de datoriile si obligaþiile societãþii numai în limita capitalului subscris sub formã de acþiuni.
Capitalul social este reprezentat prin acþiuni. Aportul asociaþilor poate fi în bani si/sau naturã, dar este evaluat si materializat în acþiuni.
Obligaþiile, datoriile societãþii în comanditã pe acþiuni sunt garantate cu:
-    patrimoniul societãþii;
-    rãspunderea nelimitatã si solidarã a comanditaþilor;
-    comanditarii sunt obligaþi numai în limita capitalului subscris sub formã de acþiuni.
d. Societatea pe acþiuni
         Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea ale cãrei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; acþionarii sunt obligaþi numai la plata acþiunilor lor.
         Aceste societãþi sunt societãþi comerciale al cãror capital social este divizat în acþiuni de valori egale si negociabile (inclusiv la bursele de valori). Aceastã formã de societate reprezintã forma tipicã a societãþii comerciale, ea permiþând acumularea de capitaluri pentru realizarea de societãþi mari­ - industriale, comerciale, bancare. Aportul de capital al funcþionarilor poate fi în bani sau naturã, fiind însã evaluat si materializat în acþiuni.
         Cerinþele de formare a societãþilor pe acþiuni sunt mult mai stricte decât cele de formare a altor tipuri de societãþi, prin lege fiind stabilite o serie de cerinþe, privind modul de constituire si funcþionare a acestora.
Conducerea societãþilor pe acþiuni este realizatã de Consiliul de Administraþie si de Adunarea Generalã a Acþionarilor.


e. Societate cu rãspundere limitatã – S.R.L.
Legea defineste acest tip de societate ca fiind societatea comercialã ale cãrei obligaþii sociale sunt garantate cu patrimoniul social; asociaþii sunt obligaþi numai la platapãrþilor sociale.
         În acest caz, capitalul societãþii este divizat în pãrþi sociale care, potrivit contractului de societae si prevederilor stipulate în statut, nu se negociazã la bursele de valori. Membrii acestui tip de societate sunt responsabili de pasivul social numai în limita sumelor depuse drept pãrþi sociale, precum si de patrimoniul societãþii.










Deschiderea conturilor bancare
În vederea desfãsurãrii activitãþii sale specifice, orice agent ecomomic trbuie sã aibã deschis cont bancar, prin intermediul cãruia sã deruleze operaþiunile de încasãri si plãþi.În acest sens, societatea respectivã trebuie sã prezinte la bancã urmãtoarele documente:
·        cererea de deschidere de cont (în cazul conturilor în valutã, prcizând si valuta);
·        contractul de asociere / statutul de funcþionare al societãþii;
·        hotãrârea judecãtoreascã rãmasã definitivã;
·        înregistrarea la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice si Controlul Financiar de Stat;
·        autorizaþia de funcþionare / certificatul de înmatriculare la Registrul Comerþului;
·        extras din procesul verbal al Adunãrii Generale a Asociaþilor privind aprobarea nominalã a persoanelor împuternicite cu drept de semnãturã;
·        fisa cu specimenele de semnãturi ale persoanelor autorizate sã dispunã efectuarea de operaþiuni în contul deschis la bancã si amprenta stampilei firmei;
·        codul fiscal bancã si amprenta stampilei;
·        dovada existenþei spaþiului în care îsi desfãsoarã activitatea.
         Odatã cu deschiderea conturilor, bãncile elibereazã societãþilor comerciale carnete de cecuri la purtãtor si / sau cu limitã de sumã, necesare pentru efecuarea operaþiunilor de plãþi curente.
Comercianþii persoane fizice. Cu toate cã rolul dominant îl au societãþile comerciale, în cadrul economiei de piaþã Comercianþii persoane fizice continuã sa-si manifeste prezenþa si sã facã parte din clientela bãncilor. Din acest punct de vedere se disting:
·   micii meseriasi si liber profesionistii care acþioneazã în baza unei autorizaþii de funcþionare, eliberatã de primãria localã si plãtesc un impozit forfetar asupra veniturilor realizate, la secþia financiarã de care aparþin. Ei pot sã-si deschidã cont bancar în calitate de persoanã fizicã, legea neobligându-i sã deþinã un cont bancar pe firmã”, ca persoanã juridicã;
·    asociaþii familiale (în baza Decretului nr.94/1990 ), unde deschiderea unui cont bancar se realizeazã în aceleasi condiþii ca pentru orice persoanã juridicã.




Clienþii persoanã fizicã 
Desi, asa cum am mai spus, clienþii persoane fizice au încã o pondere redusã în ansamblul activitãþii bancare. În românia existã tipuri de conturi destinate special acestei categorii de clienþi. Pentru persoane fizice, deschiderea de conturi la o bancã presupune doar:
·        cerere de deschidere de cont
·        prezentarea actului de identitae ( buletin de identitate, pentru persoanele fizice române sau pasaport pentru persoane fizice strãine )
Un client - persoanã fizicã poate fi descris ca o persoanã ce deþine un cont bancar pentru uzul personal. Acest tip de clienþi trbuie sã respecte reglementãrile existente, iar bancherii trebuie sã se asigure cã acestia nu deschid si nu folosesc conturi bancare în scopuri ilegale. Persoanele pot deschide conturi doar în numele lor, cu posibilitatea ca titularii de conturi sã împuterniceascã si alte persoane pentru semnãturã în cont. În alte þãri, conturile comune (deschise pe douã nume ), sunt des întâlnite (de exemplu, în familie, soþul si soþia pot deschide un cont pe ambele nume ).
La capitolul persoane fizice, singurul considerent pe care bãncile trebuie sã-l aibã în vedere, este vârsta persoanelor ce doresc sã schimbe un cont. Se are în vedere cã persoanele foarte tinere ar putea sã nu cunoascã în totalitate consecinþele efectuãrii anumitor tranzacþii cu bãncile si de aceea, astfel de persoane sunt protejate, spre a nu se trage foloase de pe urma lor.
De asemenea nu ar fi înþelept pentru bãnci sã se angajeze în acorduri de împrumut complexe cu persoane prea tinere. Chiar dacã legea nu este explicitã în acest sens, bãncile pot avea regulamente propri referitoare la vârsta minimã a clienþilor. În România ca si în multe alte þãri, începând de la vârsta de 18 ani persoanele fizice au capacitate deplinã de exerciþiu, si ca atare, îsi pot exercita drepturile si pot sã-si asume obligaþiile corespunzãtoare raporturilor juridice pe care le încheie.
Condiþii de menþinere a clienþilor
         Clienþii care au fost admisi de bancã ca urmare a îndepliniri unor criterii, si care intrã în relaþiile normale si curente de afaceri cu B.C.R., vo fi urmãriþi permanent în scopul constatãrii în ce mãsurã acestia îsi manþin, îsi doresc sau îsi reduc performanþele iniþiale. Astfel, pe parcursul derulãrii afacerilor si diverselor legãturi cu banca în situaþia clienþilor pot apãrea urmãtoarele posibilitãþi:
1.   Clienþi îsi menþin sau îsi sporesc calitãþiile de ansamblu care au fost probate prin criteriile de acceptare. Acesti clienþi se recomandã astfel ca fiind foarte buni, cu performanþe ridicate si, în aceste condiþii, banca si unitãþile sale teritoriale îi va aborda în continuare activ.
2.   Clienþi îsi modificã performanþele în sensul cã înregistreazã rentabilitatea scãzutã, activele imobilizate nu sunt într-o situaþie prea bunã (prea mari) faþã de capitalurile propri si sursele pe termen lung, apeleazã la puþine produse si servicii bancare, indicatorii de clienþi vor fi acceptaþi în continuare în mod pasiv si vor fi urmãriþi cu atenþie si sprijiniþi pentru a putea îmbunãtãþii situaþia de ansamblu în care se aflã.
3.   Clienþi nu se mai încadreazã în criterile pentru care au fost acceptaþi, numai desfãsoarã o activitate profitabilã, au o lichiditate si un grad de îndatorare sub nivelurile admise, activitatea si produsele lor nu mai sunt admise pe piaþã, în general au o situaþie determinatã care nu promite a fi amelioratã în viitor.
         Aceastã categorie de clienþi va fi cedatã concurenþei, sens în care printr-oatitudine care sã nu lezeze relaþiile normale recomandate în general, dar care trebuie sã fie fermã, banca nu va mai promova noi afaceri cu societãþile din aceastã categorie.




         Existã nouã tipuri de clienþi cu care banca lucreazã mai frecvent:
1.   Conducãtorul schimbãrii:
                      Bani furnizeazã mijloacele de schimbare a lumii, în scopul satisfacerii proprilor valori si standarde superioare.
2. Grijuliul:
                      Banii reprezintã mijloacele prin care se poate arãta grija si preocuparea pentru alþii, conducând la dependenþã si la constientizarea de cãtre client a faptului cã este important pentru bancã.
3.  Competitorul:
                      Banii furnizeazã mijloacele proprii afirmãri si pentru învingerea concurenþilor observaþi.
4.  Artistul creator:
                      Banii furnizeazã mijloacele de expresie ale îndemnurilor creatoare, de satisfacere a aspiraþiilor artistice si a nevoilor emoþionale.
5.   Inovatorul:
                      Banii furnizeazã mijloacele de explorare a ideilor noi si de gãsire a unor cãi noi si mai bune de a realiza anumite lucruri.

6.   Birocratul:
                      Banii reprezintã mijloacele de asigurare a securitãþii economice, sociale si psihologice.
7.  Hedonistul:
                      Banii furnizeazã mijloacele de realizare a scopurilor personal si de a se bucura de viaþã.
8.   Creatorul de imperii:
Banii furnizeazã mijloacele de modelare a mediului controlând destinul altora si stabilind o dinastie.
9.   Pacifistul:
                      Banii reprezintã mijloacele de a conserva status quo-ul, menþinând oamenii mulþumiþi; acceptã faptul cã totul se subordoneazã obþinerii a ceea ce este mai bun, în cea mai bunã din toate lumile posibile.



II.  SERVICIILE BANCARE

II.1. TIPURI DE SERVICII
Bãncile furnizeazã clienþilor trei tipuri principale de servicii. Acestea sunt:   
1.   Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri);
         2.   Facilitãþi de împrumut (de credit);
         3.   Servicii privind transferul fondurilor.
1. Deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri)
O bancã atrage bani de la clienþii sãi, prin conturi bancare, plãtindu-le, în schimb, dobândã pentru depozitele constituite. Plata acestor dobânzi este o cheltuialã pentru bancã.
Atât pentru persoanele fizice, cât si pentru cele juridice, bãncile deschid, în evidenþa lor, urmãtoarele tipuri de conturi­­:
-      conturi curente (la vedere ), în lei si/sau în valutã, conturi în care titularii pot face operaþiuni de încasãri si plãþi curente;
-      conturi de depozit (la termen), în lei si/sau în valutã, conturi în care depunerile se fac pentru un anumit termen, perioadã în care titularii nu pot efectua nici depuneri în cont, nici plãþi din aceste conturi.
În funcþie de anumite activitãþi specifice, pentru clienþii persoane juridice, bãncile mai deschid si alte tipuri de conturi, cum sunt:
-      conturi blocate, in care sunt depuse sume în lei si/sau în valutã, reprezentând capitalul social necesar constituirii unei societãþi comerciale. Dupã ce clientul prezintã la bancã dovada înregistrãrii societãþii la Registrul Comerþului, contul este deblocat, iar sumele sunt virate în contul curent al societãþii;
-      conturi blocate cu destinaþie specialã, sunt conturi în care disponibilitãþile titularului sunt temporar blocate, în raport de o anumitã operaþiune, ca mãsurã de protecþie pentru bancã si pentru buna desfãsurare a unor obligaþii de platã cãtre strãinãtate (acreditive, garanþii etc.). Ele se pot constitui, dupã caz, în lei si/sau în valutã;
-      conturi pentru credite, destinate sã evidenþieze creditele (în lei si/sau în valutã ) acordate de bancã clienþilor si din care urmeazã ca acestia sã dispunã plãþi;
-      conturi cu suma dobânditã prin participare la licitaþiile valutare, evidenþiazã sume în lei sau valutã rezultate din operaþiunile de vânzare/cumpãrare de valutã sau lei pe piaþa interbancarã, ordonate de client si efectuate de bancã în contul acestuia.
2.  Facilitãþi de împrumut (de credit)
        Bãncile împrumutã clienþilor lor sume de bani pentru finanþarea afacerilor acestora. Unele bãnci oferã împrumuturi atât persoanelor fizice cât si persoanelor juridice. Clientul trebuie sã plãteascã un tarif pentru analizarea de cãtre bancã a oportunitãþii acordãrii creditului si o dobândã pentru creditul primit. Aceste tarife si dobânzi reprezintã un venit pentru bancã.
3. Servicii privind transferul fondurilor
Bãncile furnizeazã si servicii privind plãþile prin transferul fondurilor (atãt electronic cât si prin instrumente de platã), în numele si la cererea clienþilor lor. Banca percepe un comision pentru acest serviciu, comision a cãrui mãrime variazã în funcþie de valoarea sumei si tehnica de transfer a banilor.
Acest comision aduce un venit bãncii.
        Majoritatea persoanelor juridice folosesc o parte, sau chiar toate aceste servicii, la un moment dat, la fel cum unele persoane fizice pot apela la ele, din când în când.


II. 2. ALTE SERVICII OFERITE DE BANCI
        În afarã de tipurile de conturi menþionate mai sus, persoanele juridice ( si, într-o proporþie mai micã sii persoanele fizice) pot avea si alte solicitãri decât cele privind operaþiunile de bazã ale bãncilor. Bãncile oferã multe servicii care aduc venituri din comisioanele, spezele si tarifele percepute pentru efectuarea lor. În prezent, bãncile românesti fac eforturi pentru diversificarea ofertei de produse bancare.
1.     VALUTA.
În cazul cãlãtoriilor în strãinãtate, sunt necesare si mici cantitãþi din moneda þãrii respective, pentru cheltuieli imediate, desi, este mai sigur pentru turisti sã foloseascã cecuri de cãlãtorie sau instrumente de platã asemãnãtoare, în loc sã poarte asupra lor valutã în numerar. Bãncile pot asigura clienþilor posibilitatea de a procura majoritatea valutelor þãrilor lumii.
        Bãncile vând monedã strãinã (valutã) la cursuri de schimb competitive si percep un comision, pentru serviciut prestat. Principalii concurenþi ai bancilor, în acest domeniu, sunt casele de schimb valutar si agenþiile de turism, în special din zonele de destinaþie ale cãlãtoriilor de vacanþã. Aceste douã tipuri de organizaþii trebuie sã-si procure, la rândul lor, monedele destinate schimbului valutar (de obicei acestea cumpãrând valutã de la bãnci).

2.   CECURILE DE CALATORIE
Cecurile de cãlãtorie sunt cele mai cunoscute servicii bancare oferite persoanelor care cãlãtoresc. Cecurile pot fi folosite ca atare, pentru plata bunurilor si servicilor, în toate þãrile lumi sau pot fi schimbate, oricând, în numerar.
Un cec de cãlãtorie cuprinde promisiunea unei bãnci (sau a unei organizaþii cu o reputaþie similarã) de a plãti o sumã de bani oricãrei persoane ce posedã fila de cec de la persoana în numele cãreia a fost emis cecul. Cecurile de cãlãtorie se pot procura de la orice bancã. Pânã de curând, majoritatea bãncilor emiteau propriile cecuri de cãlãtorie. În prezent cele mai multe bãnci au încheiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaþionale de cecuri de cãlãtorii.
3. PLATI PRIVIND DERULAREA CHELTUIELILOR GUVERNAMENTALE
         Bãncile efectueazã plãþi si în numele guvernului, în special cele privind finanþarea unor proiecte de investiþii de stat. Spre exemplu, statul poate finanþa, construcþia unei noi scoli sau a unui spital. Companiile de construcþii vor primi banii aferenþi lucrãrilor efectuate si finanþate din fondurile statului, prin intermediul bãncilor.



4.   ÎNCASAREA TAXELOR SI AMENZILOR
          Persoanele care trebuie sã plãteascã taxe sau amenzi pot folosi sistemul bancar, pentru plata sumelor datorate diferitelor instituþii sau chiar statului.
5.   CONSEMNAREA DE DEPOZITE
La bãnci se pot constitui sume în depozit, cu un rol de garanþie, care sunt pãstrate pe perioada soluþionãrii unor diferende judiciare sau a altor cauze.
6. SERVICII DE EXECUTOR TESTAMENTAR
Unele bãnci oferã clienþilor acest tip de serviciu specializat, legat de mostenirile si proprietãþile clienþilor decedaþi. Bãncile trateazã rezolvarea acestor probleme cu autoritãþilr administrative, în numele si la cererea urmasilor sau a beneficiarilor respectivei proprietãþi. Pentru aceste servicii, banca percepe un comision, în funcþie de valoarea proprietãþii.
7.  CASETE PENTRU PASTRAREA VALORILOR
Clienþii unei bãnci pot folosi seifurile acesteia pentru pãstrarea unor valori. Serviciul se numeste casete pentru pãstrarea valorilor, bãncile percepând în schimb un comision.
În baza acestui serviciu, clienþii îsi pot lãsa spre pãstrare articole de valoare, cutii închise, testamente sau alte documente importante. Banca emite o chitanþã pentru bunurile lãsate în pãstrare, asumându-si, astfel, rãspunderea asupra acestora.
8.  SEIFURILE
Acest tip de serviciu, la fel ca si casetele de valori, implicã folosirea unor spaþii special amenajate care aparþin bãncii. Clientului i se pune la dispoziþie un seif, accesul la seif fiind sub un dublu control, banca pãstrând o cheie si clientul cealaltã. Accesul la seif poate avea loc oricând în timpul orelor de program ale bãncii, timp în care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente.
9.  BANCA LA DOMICILIU
Aceastã sintagmã este un termen nou, utilizat în practica bancarã contemporanã si se referã la posibilitatea bãncilor de a oferi clienþilor serviciul bancar la domiciliu sau prin telefon. Folsind metode electronice, clienþii au acces la conturile lor fãrã sã-si pãrãseascã domiciliul. Mai existã alte câteva servici pe care bãncile occidentale le pot oferi clienþilor lor.
10.  DEPUNERILE PENTRU O NOAPTE
Aceastã facilitate este oferitã acelor clienþi care doresc sã depoziteze fonduri, în timpul când banca este închisã. Cei care apeleazã cel mai des la acest serviciu sunt gestionarii si casierii magazinelor, care doresc sã-si depoziteze,pentru siguranþã, încasãrile zilnice la bancã. În general, sunt douã metode de administrare a depozitului.
Banca poate sã deschidã depozitul în absenþa clientului ( dupã verificarea sumelor aduse) si apoi sã crediteze contul clientului. În a doua variantã, clientul adunã banii destinaþi depozitãrii peste noapte urmând sã-i verse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. Pentru astfel de operaþiuni, bãncile au spaþii special amenajate si, binenþeles, percep un comision.
11. EUROCECURILE 
O carte de credit Eurocec permite clientului sã schimbe cecul în numerar, la bãncile afiliate la sistemul Eurocec, din orice þarã din Europa. Avantajul utilizãrii eurocecurilor, comparativ cu folosirea cecurilor de cãlãtorie este dat de faptul cã, în limita unei anumite sume (de exemplu 200 $), clientul nu trbuie sã achite în prealabil contravaloarea acestora. Valoarea cecurilor este debitatã în contul clientului, în momentul transmiterii lor la banca emitentã. Cãrþile de  credit  Eurocec sunt folosite cu sisteme de identificare speciale.
12. ASIGURAREA DE CALATORIE
E bine ca toþi cei care cãlãtoresc în strãinãtate sã fie sfãtuiþi ca înainte de începerea cãlãtoriei sã fie asiguraþi pe timpul acesteia, recurgând în acest sens la “ asigurarea de cãlãtorie “. De regulã, bãncile oferã un pachet standard prin care asigurã clientul împotriva principalelor riscuri de cãlãtorie contra plãþii unei prime de asigurare. Principalul risc, acoperit prin aceste asigurãri, este cel privind asistenþa medicalã, în puþine þãri strãine având acces direct la un tratament de urgenþã gratuit.
Asigurarea de cãlãtorie permite rambursarea sumelor cheltuite, desi poate exista o limitã maximã a sumei recuperabile. Þãrile din Uniunea Europeanã au încheiat acorduri reciproce cu privire la asigurarea asistenþei medicale.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva