Оплаченная реклама

marți, 13 august 2013

Colaborarea in cadrul Comunitatii Statelor Independente

EVALUAREA STARII ACTUALE SI A PERSPECTIVELOR COLABORARII REPUBLICII MOLDOVA IN COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE Institutul de Politici Publice I. Caracteristica generala a CSI ca structura internationala Prin semnarea la 8 decembrie 1991, la Minsk, a Acordului privind crearea Comunitatii Statelor Independente, presedintii (la acel moment) Federatiei Ruse, Ucrainei si Republicii Belarusi - respectiv, Boris Eltin, Leonid Kravciuk si Stanislav Suskevici, au convenit, ca "Uniunea Sovietica ca subiect al dreptului international si realitate geopolitica inceteaza sa mai existe" [1]. Tarile-semnatare au convenit (art.7), ca sfera activitatii lor comune, promovate in baza egalitatii in drepturi prin intermediul institutiilor comune coordonatoare ale Comunitatii, tine de: coordonarea activitatii de politica externa; colaborarea in domeniul crearii si dezvoltarii spatiului economic comun, pietelor pan-europene si euro-asiatice, precum si in domeniul politicii vamale; colaborarea in domeniul dezvoltarii sistemelor de transporturi si comunicatii; colaborarea in domeniul ocrotirii mediului inconjurator, participarea la crearea sistemului international al securitatii ecologice; solutionarea in comun a problemelor politicii de migratie; lupta contra criminalitati organizate. La 21 decembrie 1991, la Alma-Ata, prin semnarea Protocolului la Acordul privind crearea Comunitatii Statelor Independente si a Declaratiei de la Alma-Ata, deja conducatorii a 12 foste republici sovietice (cu exceptia Lituaniei, Letoniei si Estoniei) au convenit, ca prin crearea Comunitatii Statelor Independente, URSS inceteaza sa mai existe. Declaratia de la Alma-Ata determina, ca CSI nu este nici stat, nici o formatiune suprastatala si ca cooperarea in cadrul Comunitatii se va efectua prin institutele sale coordonatoare, formate pe baza de paritate. Exista opinii foarte diferite asupra aparitiei si evolutiei Comunitatii Statelor Independente. Unii observatori, politicieni din diferite state-membre folosesc argumentele traditionale, binecunoscute, potrivit carora Acordul de la Mensk din 8 decembrie 1991 si crearea CSI a fost unica alternativa acceptabila dezmembrarii spectaculoase, necontrolate a URSS in conditiile lumii bipolare si continuarii, de facto, la acea etapa a "razboiului rece". Ei sustin, ca CSI este cu adevarat o alternativa democratica URSS cu traditiile sale autoritare si cu o economie extrem de centralizata. Pentru exponentii acestor idei integrarea profunda, continua, pe toate planurile in CSI este o necesitate absoluta. Ea este salutata si sustinuta, in special, in Federatia Rusa, Republica Belarusi, Republica Armenia, Republica Kirgizstan, Republica Kazahstan, Republica Tadjikistan. Aceste state participa plenar, practic, in toate structurile CSI si se pronunta consecvent pentru un grad din ce in ce mai inalt de integrare. ________________________________________ Page 2 Pentru un alt grup de state (Ucraina, Turkmenistan, Republica Moldova, Republica Azerbaidjan, Georgia, Republica Uzbekistan) este caracteristica o atitudine mai critica si retinuta, neparticiparea la un sir de structuri CSI, la unele domenii importante de cooperare. Dar aceasta clasificare este aproximativa si suficient de arbitrara, caci sub aspect juridic, statele din grupa a doua au obligatiuni fixate in acorduri multilaterale in vigoare. Scopurile Comunitatii au fost clar definite in Statutul ei, semnat la 22 ianuarie 1993, care la modul general prevede "infaptuirea colaborarii in domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural (sectiunea I, art.2), dar si in domeniul securitatii colective si politico-militar (sectiunea III), preintimpinarii si solutionarii conflictelor (sectiunea IV), precum si in domeniile economic, social si juridic (sectiunea V) [2]. Tot Statutul Comunitatii determina si structura organelor de conducere, care include: Consiliul Sefilor de State, Consiliul Sefilor de Guverne, Consiliul Ministrilor Afacerilor Externe, Consiliul Ministrilor Apararii, Consiliul Comandantilor Trupelor de Graniceri, Tribunalul Economic al CSI. Au fost create si un sir de consilii si comitete de cooperare interramurala. Un capitol separat al Statutului este consacrat cooperarii interparlamentare. Cheltuielile pentru finantarea activitatii organelor Comunitatii se repartizeaza in temeiul cotelor de participare si se stabilesc in corespundere cu acordurile speciale. La 8 octombrie 1999, la Ialta, Ucraina, Consiliul Sefilor de Guverne a aprobat un Buget unic al organelor Comunitatii pentru anul 2000 in suma de 6883,0 mii dolari SUA. Statutul CSI admite posibilitatea denuntarii calitatii de membru al Comunitatii (sectiunea III, art.9), cu conditia preintimpinarii in scris a altor membri, cu nu mai putin de 12 luni pina la intrarea in vigoare a denuntarii respective. Cooperarea economica in cadrul Comunitatii este reglementata in Tratatul cu privire la crearea Uniunii Economice, semnat la Moscova, la 24 septembrie 1993 [3]. Scopurile declarate ale Uniunii Economice (cap.1, art.2) sunt: "formarea conditiilor pentru dezvoltarea stabila a economiei Partilor Contractante in interesele cresterii nivelului de viata a populatiei; crearea treptata a spatiului economic comun in temeiul relatiilor de piata; crearea posibilitatilor si garantiilor egale pentru toti subiectii economici; realizarea in comun a proiectelor de interes reciproc; solutionarea cu eforturi comune a problemelor de ordin ecologic, precum si lichidarea consecintelor calamitatilor si catastrofelor". In conformitate cu Regulile de procedura ale Consiliilor Sefilor de State, Sefilor de Guverne, Ministrilor Afacerilor Externe si Consiliului Economic, deciziile Consiliilor se adopta prin consens. Orice stat-membru poate declara despre lipsa de interes intr-o chestiune sau alta, dar acest lucru nu constituie o piedica pentru adoptarea deciziei. Deciziile adoptate sunt obligatorii numai pentru statele, care au participat la adoptarea lor. ________________________________________ Page 3 In momentul semnarii, ratificarii, adoptarii sau aprobarii acordurilor multilaterale statele-membre pot formula rezerve. In cadrul CSI (ca si in alte organizatii internationale) este valabil principiul "integrarii cu viteze diferite". In baza acestui principiu, unele state pot adopta decizii, privind cooperarea lor mai strinsa, cu un grad mai inalt de integrare, iar acest fapt aparent nu afecteaza statelor-membre in alte domenii. De exemplu, doar 9 state- membre (fara Moldova, Ucraina si Turkmenistan) au fost parte la Tratatul privind securitatea colectiva, iar din 1998 - Uzbekistan, Azerbaidjan si Georgia nu au mai prolongat participarea lor la acest Tratat. Cu toate acestea, recent la Mensk a avut loc o reuniune a sefilor a 6 state, participante la Tratatul privind securitatea colectiva in CSI. In acest caz, precum si in altele asemanatoare, neparticiparea a jumatate din statele-membre nu este un impediment pentru ca un sir intreg de astfel de acorduri sa fie in vigoare si sa se numeasca ... "ale statelor-membre ale CSI". Exista o serie intreaga de domenii de cooperare, unde statele-membre ale Comunitatii au pozitii foarte diferite. De exemplu, Republica Moldova, Ucraina, Republica Azerbaidjan, Turkmenistan nu participa la cooperarea politico-militara, la activitatea Consiliului Ministrilor Apararii, precum s-a indicat mai sus, mai multe tari nu sunt participante la Acordul privind securitatea colectiva, unele state (Turkmenistan, iar pвna in 1999 - si Ucraina) nu participa la activitatea Adunarii Interparlamentare CSI. Ucraina, Republica Uzbekistan si Turkmenistanul nu participa la activitatea Tribunalului Economic CSI, etc. Exista divergente serioase in problema instituirii zonei de comert liber in cadrul CSI, desi Acordul privind comertul liber a fost semnat inca la 15 aprilie 1994, iar Protocolul aditional la el, care il aduce intr-o concordanta relativa cu realitatile zilei de azi - la 9 februarie 1999. Dar din cauza pozitiei ostile a Federatiei Ruse, aceste documente nu pot fi aplicate. La moment, doar parlamentul rus nu a ratificat aceste documente si ratificarea lor este putin probabila, dat fiind faptul, ca unul din principalele elemente - impozitarea marfurilor in tara de destinatie este, in primul rвnd, inacceptabil pentru Federatia Rusa, care fiind cel mai mare exportator si avвnd un sold pozitiv in comertul cu aproape toate statele din arealul CSI, ar avea pierderi serioase in cazul aplicarii Acordului de comert liber. Tot Rusia instituie un regim de exceptari din regimul de comert liber, protejвnd propriii producatori. In lista exceptarilor, astfel, este inclus, practic, intreg nomenclatorul de export al Republicii Moldova (ca si al altor state-membre). Statele-membre au pozitii diferite in problema protejarii "frontierelor externe ale Comunitatii", cailor de solutionare a conflictelor interne (sau intre statele- membre) si in alte domenii. Pe parcursul anilor, catre 1997, in activitatea Comunitatii s-a constatat o stagnare vadita, iar necoincidenta pozitiilor, uneori chiar, divergentele au devenit atit de acute, incit la reuniunea Consiliului Sefilor de State din 22 octombrie 1997, de la Chisinau a fost adoptata o decizie speciala, privind reformarea profunda a Comunitatii si dinamizarea activitatii CSI. Perioada de dupa 23 octombrie 1997, cind ________________________________________ Page 4 s-au inceput discutii tot mai insistente despre criza interna din CSI, a capatat denumirea de "perioada de reformare, perioada post-Chisinau". Din acest considerent, in baza deciziei Consiliului Sefilor de State din 29 aprilie 1998 pe parcursul anilor 1998-1999 s-au desfasurat lucrarile Forului special pentru reformarea si restructurarea CSI, activitatea caruia a fost aprobata la reuniunea Consiliului Sefilor de State CSI de la Moscova din 2 aprilie 1999. Aceasta reformare tine, insa, doar de restructurarea interna, care si-a gasit expresie in "rebotezarea" unor organe executive, separarea mai clara a functiilor Consiliilor Sefilor de State si Guverne, delegarea unor functii Consiliului Ministrilor Afacerilor Externe si Consiliului Economic. Reformarea nu a adus schimbari de esenta in activitatea CSI. Nu s-au gasit puncte de interes comun pentru toate 12 state. Din aceasta cauza CSI ramine in continuare, si dupa reformare, o constructie amorfa si ineficienta. Nici scurta aflare in functia de Secretar Executiv al CSI al cunoscutului om de afaceri Boris Berezovskii, care, precum se credea, va folosi energia si autoritatea sa pentru dinamizarea activitatii CSI, n-a schimbat starea de lucruri. La inceputul anului 1999 Boris Berezovsckii, care s-a compromis definitiv prin aventurile sale in viata politica a Federatiei Ruse si prin tentativele insistente de a deveni "un al 13 egal" intre ceilalti 12 sefi de state, a fost inlocuit cu Iurii Iarov, ex-vice-premier al Guvernului Federatiei Ruse. Aprecierea starii actuale de lucruri din CSI, precum si formularea sarcinilor de perspectiva de ordin general se contin in Declaratia Consiliului Sefilor de State din 2 aprilie 1999 de la Moscova. Detalierea sarcinilor, care ar reiesi din Declaratie, constituie Programul de actiuni privind dezvoltarea CSI pina in anul 2005. Documentele de constituire ale CSI, inclusiv Statutul CSI, presupun, ca participarea statelor-membre la cooperarea in cadrul CSI nu afecteaza obligatiunile lor internationale, inclusiv raporturile cu alte state. Constatam, ca desi in cadrul CSI este acceptat principiul de integrare "cu viteze diferite", in acest spatiu exista o serie de grupari subregionale, insasi existenta carora denota o nemultumire a participantilor la aceste grupari de activitatea CSI in ansamblu. Astfel, a aparut Uniunea Rusia-Belarusi, care este un exemplu al celui mai inalt nivel de integrare, cele doua participante tinzind spre formarea in perspectiva a unui stat comun; Uniunea vamala, la care participa Republica Belarusi, Federatia Rusa, Republica Kazahstan, Republica Kirgizstan si Republica Tadjikistan; Uniunea Central-Asiatica, din care fac parte Kazahstanul, Kirgizstanul, Uzbekistanul si Tadjikistanul; GUUAM (Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan, Moldova), Uniunea Economica Euroasiatica (Federatia Rusa, Republica Belarusi, Kazahstan, Kirgizstan si Tadjikistan). Activitatea acestor grupari nu are nimic comun cu structurile CSI, desi scopurile lor, modalitatile si domeniile de cooperare, in principiu, se suprapun. Statele-membre ale acestor grupari sunt in cautarea unor puncte de tangenta in cadrul unor grupe de state mai mici decit CSI. Existenta ________________________________________ Page 5 acestor grupari si procesul continuu de reformare a CSI atesta perpetuarea crizei interne in aceasta organizatie. De la momentul institutionalizarii CSI, fondatorii au depus eforturi sustinute pentru recunoasterea internationala a acestei structuri regionale. Statele-membre sunt, practic, unanime in opinia, ca CSI ca structura nu poate reprezenta opinia unui stat sau a unui grup de state in cadrul organismelor internationale, dar la nivelul organelor executive ale Comunitatii se stabilesc relatii de lucru cu un sir de organizatii internationale. Astfel, la 3 august 1994 Statutul CSI a fost inregistrat la Secretariatul ONU. Prin Rezolutia Adunarii Generale ONU din 24 martie 1994 Comunitatea a devenit observator la Adunarea Generala a ONU, iar mai apoi - observator la Conferinta ONU pentru comert si dezvoltare (UNCTAD). S-au stabilit relatii de cooperare cu Organizatia Statelor Americane, cu alte organisme internationale. De asemenea, exista o Decizie protocolara a Consiliului Sefilor de State din 15 aprilie 1994 privind Actiunile in vederea asigurarii cooperarii CSI si organelor sale statutare cu organizatiile si forurile internationale. Mai mult ca atit, Comunitatea, fiind constituita din 12 state-membre suverane, fiind institutionalizata si recunoscuta de un sir de organizatii internationale, are toate atributele formale ale unei organizatii regionale internationale. Cu toate acestea, statutul CSI de organizatie regionala este contestat consecvent de unele state-membre, precum ar fi Ucraina, Republica Azerbaidjan, Republica Moldova, Republica Uzbekistan. De exemplu, deciziile Consiliului Sefilor de Guverne din 8 octombrie 1999, de la Ialta, privind Protocolul despre aprobarea Regulamentelor Comitetului Executiv si Comitetului Economic al CSI contin rezerve ale acestor state, inclusiv privind nerecunoasterea pentru CSI a statutului de subiect al dreptului international. Aceasta pozitie se poate explica prin faptul, ca in toate statele-membre exista forte politice, de regula, de opozitie, care considera CSI drept o tentativa a Federatiei Ruse de a pastra niste vestigii ale fostei URSS, o modalitate de a conserva prezenta si influenta sa militara, economica, politica, informationala etc. in statele din spatiul ex-sovietic. Evident, aceste afirmatii au foarte multe laturi slabe, sunt putin argumentate, dar exista si suficiente dovezi, ca tentativele unor state de a reduce gradul de participare la structurile CSI (precum ar fi iesirea Republicii Uzbekistan de sub incidenta Tratatului de securitate colectiva, crearea si activitatea GUUAM, tentativa Republicii Moldova de a iesi din Comitetul Aviatic Interstatal si Acordul privind aviatia civila) trezesc suspiciuni serioase si un interes sporit, in primul rвnd, la Moscova. Lupta politica interna din Federatia Rusa lasa amprenta sa si asupra pozitiei unor structuri aparte (Presedintia, Guvernul, Consiliul Federatiei, Duma de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru cooperarea cu CSI) fata de CSI si rolul Federatiei Ruse in aceasta structura. ________________________________________ Page 6 Studierea scurtei istorii a CSI confirma, ca anume Federatia Rusa este principalul animator, "motorul", care pune in miscare procesul de reintegrare a fostelor republici sovietice prin restabilirea unor spatii economice, politice, de securitate, de aparare, informationale, de invatamвnt, culturale etc. unice. Toate acestea se fac cu referinta la imposibilitatea ruperii unor relatii, care s-au stabilit "istoric", rupere care ar aduce, chipurile, mai multe daune republicilor periferice decвt fostei metropole. Federatia Rusa este presedintele in exercitiu al tuturor organelor statutare (cu exceptia Consiliului Sefilor de Guverne, unde presedintia o detine Ucraina), tot Federatia Rusa suporta si principala povara financiara, care sustine activitatea CSI si, aproximativ, 90 la suta din documentele adoptate au drept autor sau coautor Federatia Rusa. Eforturile depuse de catre Rusia de a restabili statutul sau de supraputere, de revenire la lumea multipolara isi gasesc expresia in interesul vadit pe care il manifesta in continuare aceasta tara pentru reanimarea CSI, pentru aprofundarea integrarii pe multiple planuri. Pe de alta parte, exista si opinii absolut contrarii, conform carora CSI nu mai constituie o prioritate pentru noua conducere a Federatiei Ruse si nici un fel de "salturi" considerabile in aceasta directie Rusia nu va savirsi. Judecind dupa aceste aprecieri, Rusia nu mai doreste sa fie "sponsor sau locomotiva" pentru fostele republici sovietice [4]. In principiu, se poate presupune, ca toate probele vizind participarea de mai departe a Federatiei Ruse la activitatea CSI vor fi suficient de clar expuse pe parcursul summit-ului CSI, preconizat pentru 20-21 iunie, curent, la Moscova. La sfвrsitul lunii mai - inceputul lunii iunie Secretarul Executiv al CSI Iurii Iarov va savвrsi o misiune "de recunoastere" in capitalele statelor Comunitatii. Se poate presupune, ca deja la aceasta etapa vor deveni mai limpezi multe dintre perspectivele CSI. La moment, participarea Presedintelui Vladimir Putin la reuniunea recenta a Uniunii vamale a celor 5 state si la reuniunea Sefilor de State participante la Tratatul de securitate colectiva, care s-au petrecut la Minsk, indica ca interesul Moscovei fata de procesele de integrare este la fel de masiv, ca si inainte. Pe de alta parte, vizitele Presedintelui rus in Uzbekistan si Turkmenistan atesta la fel de clar interesul pentru cooperarea bilaterala, nestingherita de cadrul multilateral. Acum putem doar constata, ca noua conceptie a politicii Federatiei Ruse fata de "strainatatea apropiata" este pusa la grea incercare. Prezinta interes si pozitia Ucrainei in CSI, care in eforturile sale de a se manifesta ca o importanta putere europeana concureaza adesea si deschis cu Federatia Rusa. Se manifesta clar aspiratia Uzbekistanului spre afirmarea sa in calitate de lider regional in Asia Centrala, dar la fel de clar spre acest rol tinde Kazahstanul. Studierea politicii tuturor acestor state, care tind spre rolul de lider, precum si a altor state-membre ale CSI, studierea influentei pozitiei lor in cadrul CSI ________________________________________ Page 7 asupra tarii noastre, interactiunii intereselor economice si politice ale tuturor acestor state ar trebui sa fie obiectul unor cercetari separate. II. Activitatea Republicii Moldova in cadrul CSI Desi Republica Moldova, de facto, este membra in structurile CSI din 21 decembrie 1991, cвnd au fost semnate Acordul cu privire la crearea Comunitatii Statelor Independente si Declaratia de la Alma-Ata, desi Statutul CSI a fost semnat la 22 ianuarie 1993, doar dupa alegerile parlamentare din primavara anului 1994 si formarea fractiunii majoritare a Partidului Agrar-Democrat a devenit posibila ratificarea documentelor constituante si aderarea, de jure, a Republicii Moldova la CSI. Astfel, Acordul cu privire la crearea Comunitatii Statelor Independente si Declaratia de la Alma-Ata, semnate la 21 decembrie 1991, au fost ratificate (cu rezerve) de catre Parlamentul tarii noastre la 8 aprilie 1994 (Hotarirea N 40 - XIII), iar Statutul Comunitatii Statelor Independente a fost ratificat (la fel, cu rezerve) la 26 aprilie 1994 (Hotarirea N 76 - XIII). In baza hotaririlor mentionate ale Parlamentului Republicii Moldova, tara noastra "exclude pentru sine cooperarea in domeniul politico-militar in cadrul Comunitatii, ca necorespunzind principiilor suveranitatii si independentei Republicii Moldova si participa, in special, la cooperarea economica". Acordul cu privire la crearea Uniunii Economice a fost semnat la 24 septembrie 1993, la Moscova si ratificat integral la 8 aprilie 1994 (Hotarвrea N 41 - XIII). Analiza documentelor constituante, precum si a Statutului CSI arata, ca ele, in principiu, corespund normelor internationale general acceptate. Rezervele, adoptate in momentul ratificarii documentelor de constituire, fac aceste documente compatibile cu Constitutia si legislatia in vigoare a Republicii Moldova. In mod formal, cooperarea tarii noastre in cadrul CSI se reduce la domeniul economic, precum este stipulat in hotaririle respective ale Parlamentului. Dar viata reala impune necesitatea semnarii unor documente, in care sunt imbinate economia cu sfera sociala, cu politica, cultura, invatamintul, sportul, turismul, ocrotirea sanatatii, mass- media, adica cu domenii, care au doar o legatura tangentiala cu economia. Astfel, formularea rezervelor respective in procesul ratificarii documentelor de constituire a CSI a facut de la bun inceput imposibila respectarea lor ad-literam. Pe parcursul anilor a devenit tot mai frecventa practica semnarii unui mare numar de documente, care nu au numai un caracter strict economic, dar si social si de alta natura. Astfel, au fost semnate acorduri cu privire la colaborarea in domeniul ecologiei si protectiei mediului ambiant, in domeniul hidrometeorologiei, asigurarii cu pensii, al standardizarii, metrologiei si certificarii, in domeniul invatamintului, culturii, arhivelor, al comunicatiilor postale si electrice, in domeniul informatiei, carantinei plantelor, pregatirii cadrelor militare, in domeniul asistentei juridice, ________________________________________ Page 8 turismului, migratiei de munca, in domeniul chimiei si petrochimiei, constructiilor, protectiei muncii, aviatiei civile, etc. In acesti ani in numele Republicii Moldova au fost semnate si un sir de Declaratii ale sefilor de state si alte acte, care au un caracter pronuntat politic: Adresarea catre popoarele statelor-membre ale Comunitatii si opinia publica internationala in legatura cu aniversarea a 50-a a Victoriei asupra fascismului, Memorandumul privind pacea si stabilitatea in Comunitatea Statelor Independente, Declaratia sefilor de state-membre ale CSI privind sprijinul proceselor democratice in Rusia, Declaratia sefilor de state-membre ale CSI despre principalele directii de dezvoltare a Comunitatii Statelor Independente, Decizia despre pregatirea catre sarbatoarea aniversarii a 55-a a Victoriei in Marele razboi pentru apararea Patriei din anii 1941-1945, Declaratia privind respectarea suveranitatii, integritatii teritoriale si inviolabilitatii frontierelor statelor-membre ale CSI si altele. Astfel, afirmatia, ca cooperarea Moldovei in structurile CSI are doar un caracter pur economic este mai mult o danie traditiei, decit o realitate. In ultima instanta, participarea Sefului statului, a Ministrului Afacerilor Externe la o actiune cu caracter international este un act politic. Obiectul unui studiu separat il poate constitui cooperarea Moldovei in cadrul Adunarii Interparlamentare a CSI, care se ocupa, inclusiv, si de elaborarea unor acte legislative-model pentru statele-membre. Conceptia politicii externe a Republicii Moldova, adoptata de catre Parlamentul tarii noastre la 8 februarie 1995, are un caracter destul de confuz, dar atesta clar interesul pentru cooperarea multilaterala in cadrul CSI [5]. Insa, Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova (Hotarirea N 20 din 11 ianuarie 2000) printr-un concurs straniu de imprejurari include cooperarea cu CSI in capitolul consacrat integrarii europene. Insasi formularea articolului respectiv - "cooperarea cu CSI, accentul fiind pus pe relatiile bilaterale" aduce si mai multa neclaritate in problema perspectivelor conlucrarii Moldovei cu Comunitatea Statelor Independente. Incepind cu anul 1991 s-a constituit o baza juridica masiva a cooperarii multilaterale in cadrul CSI. Astfel, in anii 1991-2000 in total au fost adoptate 1022 documente, inclusiv 376 - de catre Consiliul Sefilor de State si 646 - de catre Consiliul Sefilor de Guverne. Din totalul documentelor adoptate, 864 (84,5%) au intrat in vigoare din ziua semnarii, iar 158 (15,5%) solicita ratificarea (sau indeplinirea procedurilor interne necesare). Din 35 documente, care se cer ratificate, 28 au intrat in vigoare, iar din 123 documente, care solicita indeplinirea procedurilor interne, 97 au intrat in vigoare. Doar 6 documente au fost ratificate (sau s-au indeplinit procedurile interne) de catre toate statele semnatare. 133 dintre documente semnate de catre Republica Moldova cer indeplinirea procedurilor interne, conform legislatiei in vigoare a tarii noastre. Au fost indeplinite aceste proceduri si au intrat in vigoare doar 33 de documente. Aceasta statistica pare ________________________________________ Page 9 a fi suficient de concludenta pentru aprecierea eficacitatii deciziilor si documentelor adoptate in cadrul Comunitatii. Aflindu-se, ca si alte tari post-sovietice si post-socialiste, in procesul unor profunde transformari politice, economice si sociale, infruntind lipsa unor surse mai mult sau mai putin accesibile de resurse energetice, data fiind existenta unor gazoducte, precum si in virtutea unui sir intreg de circumstante de diferit gen, Republica Moldova are in prezent o situatie economica precara. Dar nu exista argumente foarte clare, ca situatia actuala este in exclusivitate o urmare a cooperarii economice a tarii noastre in cadrul CSI. Datele statistice demonstreaza, ca in urma unor eforturi sustinute din ultimii ani a reusit o crestere a relatiilor comercial-economice cu tarile-membre ale Uniunii Europene, pastrindu-se si pozitii considerabile pe pietele din Est. Astfel, actualmente Comunitatii Statelor Independente ii revine 54,3 % din exportul tarii noastre si, respectiv, 38,9 % din import, tarilor Uniunii Europene - 20,9 % si 27,5 %, iar tarilor Europei Centrale si de Est - 17,5 % si 25,1 %. Pastrarea acestor pozitii pe pietele CSI este, probabil, un rezultat al eforturilor atit pe plan bilateral, cit si multilateral. Cooperarea economica a tarii noastre in spatiul CSI este reglementata de un sir intreg de acorduri multilaterale. Guvernul Republicii Moldova a acordat o atentie deosebita facilitarii acestei cooperari, instituirii unui regim cвt mai favorabil. Reiesind din interesul pentru cooperarea economica, delegatiile de experti ale Republicii Moldova, precum si delegatiile oficiale ale tarii noastre au contribuit la elaborarea si adoptarea Acordului privind comertul liber si a Protocolului aditional la el, la adoptarea Acordului privind piata agrara comuna a CSI, etc. Pe parcursul ultimilor ani, lucrind asupra unor proiecte de documente (Protocolul la Acordul privind comertul liber sau Programul de actiuni privind dezvoltarea CSI pina in a. 2005 s.a.), delegatiile tarii noastre au insistat asupra unei armonizari a acestor documente cu standardele europene. Desi, Republica Moldova participa, de facto, din a. 1991 la cooperarea multilaterala in cadrul CSI, pina acum nu au fost efectuate studii speciale asupra acestei probleme. Din acest motiv evaluarea aspectelor pozitive si negative ale acestei cooperari este foarte dificila. Prin urmare, la fel de problematica este si aprecierea eficientei cooperarii tarii noastre in cadrul CSI. Putem doar constata urmatoarele: in lipsa unor studii speciale folosim frecvent formula standardizata, ca in comertul exterior al tarii noastre spatiului CSI ii revine primul loc. Dar care este influenta orientarii masive a comertului nostru exterior spre pietele din Est, care este impactul acestei orientari asupra starii economice a tarii, care ar fi efectul unei alte geografii a importului si exportului - urmeaza sa fie apreciat ulterior. De fapt, un raspuns foarte elocvent la aceste intrebari a fost criza financiara din august 1998 din Rusia, care a lovit nemilos in exporturile tarii noastre si a afectat economia tarii in ansamblu. ________________________________________ Page 10 Dar care ar fi efectele politice, economice, sociale a unei reorientari mai mult sau mai putin bruste a tarii noastre, a unei "separari" de structurile CSI, a iesirii Moldovei din Comunitatea Statelor Independente ? Este greu de imaginat. Astfel, de tentative nu s-au facut si nici nu exista in istoria relatiilor Moldovei cu CSI, cu exceptia incercarii Administratiei de Stat a aviatiei civile formalizate la 14 mai 1999 de a iesi, incepind cu 14 mai 2000 din Comitetul Aviatic Interstatal si Acordul privind aviatia civila si folosirea spatiului aerian. In aceeasi ordine de idei, putem intui ca nici in Federatia Rusa nu exista o pozitie foarte bine definita fata de CSI si perspectivele ei. Pe de o parte se face vazuta o "oboseala" de CSI, de structura sa amorfa si activitatea sa ineficienta, accentul in relatiile cu fostele republici sovietice fiind transferat treptat pe cooperarea bilaterala. Pe de alta parte, cercuri politice influente de la Moscova, inclusiv din administratia superioara a statului, au totusi "teama" de tendintele centrifuge din CSI, de pierderea inevitabila a influentei directe asupra statelor din acest spatiu, in cazul dezmembrarii CSI. (Concomitent, vizitele recente ale Presedintelui rus Vladimir Putin in Uzbekistan si Turkmenistan vin sa confirme interesul Moscovei pentru cooperarea bilaterala). Si aceasta cu atit mai mult, cu cit agenda viitoarelor reuniuni ale Consiliilor Sefilor de State si Guverne preconizate pentru 20-21 iunie, curent nu pare sa fie foarte importanta si "atragatoare" pentru toate 12 state-membre ale Comunitatii. Pвna in prezent ramвne neexplorata si tema unui posibil impact al apartenentei Moldovei la structurile CSI pentru relatiile tarii noastre cu alte state sau cu alte structuri internationale si regionale. Dupa cum am remarcat mai sus, sub aspect juridic, nu exista o legatura directa intre calitatea de membru al CSI si relatiile cu statele lumii sau cu structurile internationale. Dar sub aspect practic si chiar, sub aspect politic Moldova continua sa fie tratata in Vest ca toate celelalte tari din fosta URSS si nici pe departe - ca statele baltice. Se pare, ca nici in structurile europene, nici in marile capitale nu exista o unitate de opinii asupra caii pe care ar trebui sa paseasca tara noastra mai departe. Judecвnd dupa unele informatii, mai multi politicieni europeni considera, ca locul Moldovei este in fond, inca, in CSI si nu exista, pentru moment, alte alternative. Ei sunt convinsi, ca Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est si, cu atit mai mult, Uniunea Europeana sunt scopuri prea indepartate pentru tara noastra, indiferent de apartenenta noastra la structurile CSI. Exista, bineinteles, si politicieni care afirma fara echivoc, ca perspectivele integrarii europene ale tarii noastre sunt invers proportionale gradului de integrare in CSI, adica calitatea de membru al Comunitatii este calificata ca un impediment serios pentru avansarea pe calea integrarii europene. Pozitia oficiala a Chisinaului in politica externa poate fi formulata, cu o mare doza de aproximatie, cam astfel: scopul prioritar, de perspectiva indepartata - integrarea europeana, spre care se merge pas cu pas, anevoios, invingвnd cu greu o ________________________________________ Page 11 serioasa opozitie interna si inertia traditionala, constientizвnd ca integrarea europeana este un proces de lunga durata, dar inevitabil. Pentru moment, in lipsa unor posibilitati usoare de manevra ramвne in vigoare apartenenta la CSI, cooperarea ineficienta cu structurile ei, participarea precauta la activitatile CSI si intelegerea faptului, ca aceasta cooperare nu numai ca nu afecteaza, dar si contribuie, intr-un fel, la sustinerea unor relatii stabile ci principalul partener economic (dar si politic, in egala masura) - Federatia Rusa. In alte state-membre pozitia Moldovei in CSI este, probabil, inteleasa in primul rвnd, prin prisma propriei integrari ale statelor respective in structurile CSI. Astfel, daca in Ucraina, Azerbaidjan, Georgia si chiar in Uzbekistan sau Turkmenistan pozitia Moldovei este inteleasa, acceptata, uneori - salutata, in Belarusi, Armenia, Tadjikistan, Kazahstan, Kirgizstan si evident, in Federatia Rusa permanentele rezerve propuse de delegatiile Moldovei, opiniile separate la forurile CSI trezesc nedumerire si deseori iritare, diplomatic camuflata. In final, se pot afirma urmatoarele: participarea actuala a tarii noastre la cooperarea multilaterala in cadrul CSI este mai mult o urmare a ceea ce se numeste "vointa politica", o urmare a situatiei geopolitice, a conjuncturii, a starii Moldovei de stat mic, care trebuie sa gaseasca nisa sa mai mult sau mai putin sigura in aceasta regiune a Europei, decit o urmare a unor calcule la rece, a unor previziuni findamentate, de lunga durata, a unei convingeri, la scara nationala in faptul, ca anume cooperarea in cadrul CSI este ceea de ce are nevoie tara noastra acum si in perspectiva. Dar sistarea imediata a calitatii de membru al CSI ar avea, dupa cit se pare, urmari imprevizibile, dar care pot totusi fi apreciate drept catastrofale, atunci cind punem "la cвntar" dependenta economiei tarii, practic, de un singur furnizor de resurse energetice, cind acest furnizor este, de fapt, cel mai mare, cel mai important partener comercial-economic, cind acest partener este, in fond, principala figura a complicatului proces al reglementarii urmarilor conflictului din Transnistria si cind acest partener pastreaza pe teritoriul tarii importante unitati militare si cantitati impresionante de armament si tehnica militara. Aceasta, bineinteles, nu insemna, ca o politica capitularda, lipsita de coloana vertebrala este unica alternativa pentru Moldova. III. Scenarii de evolutii ale CSI Creata cu mai multi ani in urma prin vointa politica a 3 dintre liderii fostelor republici sovietice, cu scopul preintimpinarii dezmembrarii catastrofale a URSS, Comunitatea Statelor Independente a avut, peste ani, o evolutie spectaculoasa, bizara, cu forme si continut straniu. Scopul declarat initial de catre cei care au stat la temelia CSI era clar si, in principiu, acceptat - asigurarea dezmembrarii ordonate a unui urias organism, care timp de decenii, mai bine sau mai rau a functionat si, precum se parea, mai era destul de trainic. ________________________________________ Page 12 Stranietatea evolutiei CSI consta, mai intii de toate, in faptul ca desi euforia obtinerii independentei statale in toate fostele republici sovietice mai era inca vie, proaspata, palpabila, liderii celor 12 state (cu exceptia republicilor baltice) au exprimat destul de repede si precum se pare, aproape unanim, acordul de a transforma Comunitatea Statelor Independente dintr-un organism de dezmembrare intr-unul de integrare. Alta stranietate a evolutiei acestei structuri este, de fapt, lipsa de evolutie. CSI asa si nu s-a mai transformat intr-un organism unit, viguros si puternic - scop spre care, de mai multi ani se indeamna, cu foarte putin succes, liderii celor 12. Reuniunea sefilor de state si guverne ai CSI din 22 octombrie 1997 de la Chisinau a fost, de fapt, prima la care participantii nu au gasit limba comuna in nici una dintre problemele discutate, dar au avut curajul sa spuna, ca sunt nemultumiti de situatia din Comunitate si ca doresc reformarea ei. Si in sfirsit, o a treia stranietate consta in faptul, ca desi nimeni nu stie, ce trebuie sa faca cu CSI, comunitatea exista, in ea se investesc mijloace enorme si cu ea se leaga niste sperante pe viitor. In cele ce urmeaza se va incerca o analiza a unor eventuale scenarii de evolutii ale CSI. 1. Avind o buna doza de fantezie si o atitudine, cel putin, neutra fata de CSI si structurile sale, s-ar putea presupune un scenariu pozitiv de evolutie, bazat pe ipoteza ca Federatia Rusa (nimeni nu are iluzii, dimpotriva, toti stiu, ca "motorul" CSI este anume aceasta tara), mai face un efort de proportii si din motive cunoscute, din dorinta de a pastra controlul asupra acestui areal, care a fost URSS, (si asupra teritoriilor adiacente), folosind vechea si vesnic tinara metoda a promisiunilor, "ajutorului dezinteresat" si a amenintarilor, reuseste sa mai readuca la viata acest organism vlaguit si neputincios. Desigur, nu putem sa nu tinem cont de propriile probleme - economice, politice, sociale care zguduie acum Rusia. Pastrarea controlului asupra spatiului post-sovietic, prin metode traditionale este acum pentru Rusia o sarcina mult prea grea, dar de care ea se agata cu tenacitatea si indirjirea unui sortit la inec. Aceasta politica este o urmare a gindirii vechi, traditionale, neflexibile, de mare putere, de care mai este molipsita majoritatea elitei politice ruse. Pastrarea controlului asupra teritoriilor care constituie acum spatiul CSI, mai ales dupa pierderea controlului asupra statelor ex- socialiste, dupa retragerea trupelor din Europa, din Afganistan, din statele Baltice, este realmente o modalitate de a demonstra propria insemnatate si, din punctul rus de vedere - de a proteja cu adevarat interesele statului rus. Totusi, ce cale concreta va alege Rusia pentru a atinge obiectivul propus ? La prima vedere, catre inceputul anului 2000 s-au creat definitiv premisele pentru reintegrarea reala a statelor CSI. A venit (dupa atitea ani) intelegerea necesitatii vitale a consolidarii relatiilor in sinul Comunitatii si rezolvarii in comun a tuturor problemelor cu care se confrunta CSI in ansamblu si fiecare stat-membru luat aparte. Summit-ul din ianuarie 2000 a sefilor de state si guverne ale statelor - ________________________________________ Page 13 membre ale CSI, la care pentru prima data in ultimii ani s-au adunat toti liderii tarilor Comunitatii, fara nici o conditie prealabila, cum era mai inainte, parca venea si el sa confirme: toti cei 12 sefi de state sint cu adevarat ingrijorati de soarta Comunitatii, toti recunosc si apreciaza rolul de lider al Federatiei Ruse in procesul de integrare, si s-ar parea ca aceasta atitudine poate contribui la realizarea de catre Rusia a planurilor sale de consolidare a procesului de integrare. Prin traditie, ca si pe parcursul anilor precedenti, pe prim plan s-au aflat problemele integrarii economice. (Sa ne reamintim, ca Presedintele Moldovei Petru Lucinschi, ca si alti sefi de state insista asupra instituirii reale a zonei de comert liber, care ar uni interesele tuturor 12 tari. In lipsa unui scop comun, bine determinat si prezentind interes pentru toti cei 12, integrarea ramine un vis poate frumos, dar greu de realizat in practica. "Mingiietor" pentru cei, care tin la ideea reintegrarii in cadrul CSI ar putea fi si faptul, ca alte grupari de state din spatiul post-sovietic, (Uniunea Vamala, Uniunea Central-asiatica, GUUAM si nici chiar Uniunea Rusia - Belarusi), nu au rezultate mai bune. Si atunci argumentul forte ar fi " De ce sa nu ne concentram eforturile asupra definitivarii problemei integrarii in CSI, care oricum, este deja o structura mai mult sau mai putin pusa pe picioare?" Dar toate aceste rationamente ar fi fost, intr-o oarecare masura, valabile pe timpul primului presedinte rus Boris Eltin. Cu venirea lui Vladimir Putin, toata "constructia" aceasta a suferit niste schimbari, care la prima vedere par neesentiale, dar care de fapt schimba totul si Chisinaul este acum mai obligat ca oricind sa tina cont de schimbarile acestea, putin vizibile, deocamdata. Despre ce este vorba? In cercurile politice si economice, dar mai ales, in mass-media rusa se vorbeste tot mai des, ca acum Rusia are si singura prea destule probleme, ce tin de perioada de tranzitie si nu mai poate fi in continuare "depozitar, creditor si donator" pentru economia pusa la pamint a celorlalti 11. Rusia intimpina greutati considerabile in propria asigurare cu resurse naturale (gaz, petrol, etc.). Din cauza relatiilor comercial-economice nereglementate cu statele CSI, datoria acestor tari fata de Rusia a trecut de 8 mlrd. dolari SUA si creste in continuare. Balanta pozitiva a comertului Rusiei cu statele CSI se transforma treptat intr-un credit fara sfirsit. De aceea, in cercurile politice ruse trezeste o repulsie tot mai clar accentuata ideea instituirii reale a zonei comertului liber in CSI. Tot mai deschis se vorbeste despre faptul, ca zona comertului liber, in conditiile actuale va deveni o lovitura serioasa data economiei Rusiei. Se afirma, ca Rusia nu poate si nu trebuie sa accepte anularea tuturor exceptarilor din regimul de comert liber, acest lucru fiind doar in detrimentul ei. (Numai in 1999 Rusia a redus exportul de gaz natural catre statele CSI cu 6,7%, iar al petrolului cu 2,3%). Pe de alta parte, noua generatie de politicieni rusi, care a venit odata cu Vladimir Putin, nu neaga deloc rolul si importanta CSI in calitate de organism integrator. Integrarea ramine si mai departe o sarcina deosebit de actuala. Nu intimplator, la reuniunea sefilor de guverne CSI din ianuarie 2000, premierul rus Mihail Kasianov a declarat ca Rusia a facut alegerea in favoarea CSI, pentru poporul ________________________________________ Page 14 rus aceasta fiind o necesitate vitala si ca toate ramurile puterii vor contribui la dezvoltarea si consolidarea cooperarii in cadrul Comunitatii. Tot odata, din discutiile la acel Summit se poate trage o singura, dar foarte importanta concluzie: altruismul, discutiile nesfirsite din sinul CSI despre egalitatea in drepturi a tuturor statelor-membre vor fi treptat scoase din uz, in favoarea recunoasterii fara echivoc a rolului de exceptie al Rusiei in sistemul comunitar, accentul fiind transferat de la cooperarea economica, care nu aduce dividende serioase Rusiei, pe cooperarea in alte domenii, care corespund intereselor imediate ale acestei tari - contracararea terorismului, traficului de droguri si in ultima instanta, revenirea la cooperarea politica si politico-militara. Atragerea deplina a Moldovei in aventuri de acest gen , cu protectia comuna a frontierelor Comunitatii impotriva terorismului si migratiei ilegale sau alte tipuri de integrare, mai ales, politico ¬ militare, nu poate fi exclusa dar ar fi cel mai nefericit scenariu pentru intreaga evolutie de mai departe a tarii. 2. Este, fara indoiala, si un alt scenariu conform caruia acum, cind intre statele- membre ale CSI nu exista realmente nici un fel de integrare, nici politica, nici economica, doar calatoriile reciproce ale cetatenilor, efectuate conform Acordului de la Biskek din 1992 privind calatoriile fara vize ale cetatenilor statelor-membre ale CSI, fara vize, invitatii, doar in baza pasapoartelor interne, mai leaga aceste tari. Astazi nu a ramas nici o structura CSI, la activitatea careia ar participa, plenar, toate statele-membre. Dupa noua ani de existenta, trebuie sa se recunoasca acest fapt, CSI a ramas un club politic, unde se discuta cu un grad diferit de sinceritate si de interes probleme de ordin general si unde nu se rezolva nici una dintre chestiunile care framinta cu adevarat statele-membre si cetatenii lor - depasirea saraciei si subdezvoltarii, relansarea economica, includerea in circuitul economic mondial. Drept rezultat ¬ din cele circa 2500 documente semnate la reuniunile la nivel inalt in 9 ani au ramas doar documente, care fixeaza bunele intentii ale liderilor statelor Comunitatii. Aceasta vine doar sa confirme lipsa de interes a sefilor de state si guverne pentru cooperarea reala in cadrul CSI si fata de problemele integrationiste in ansamblu. Falimentul CSI trebuie sa fie recunoscut drept un fapt implinit, la aceasta etapa, desi au existat (si mai exista, cum am aratat mai sus) si sanse reale de integrare, favorabile tuturor statelor membre. Sa ne reamintim, ca 9 ani in urma, toate 12 state aveau cam acelasi nivel de dezvoltare economica, se gaseau la aceeasi etapa de inceput a reformelor economice, aveau o piata comuna de desfacere a productiei. Dar felul cum au fost dirijate procesele in cadrul CSI, incercarile insistente de a crea organe suprastatale, care sa stirbeasca, fie si partial, suveranitatea atit de greu dobindita, nu au avut capacitatea de a spulbera teama liderilor statelor Comunitatii de tentativele de restabilire a URSS. Teama (destul de argumentata) fata de restabilirea fostei URSS a dictat ________________________________________ Page 15 atitudinea retinuta a liderilor statelor-membre fata de integrarea in CSI si fata de CSI in ansamblu. In alta ordine de idei este lesne de inteles, ca nu poate exista nici un fel de comparatie a CSI cu Uniunea Europeana, desi uneori se intreprind astfel de incercari. Intr-adevar, statele membre ale Uniunii Europene au cedat o parte din suveranitatea lor structurilor supranationale ale Uniunii, aceste state au o politica militara, externa, economica coordonata, au instituit un regim al calatoriilor fara vize, au introdus o valuta comuna. Cu CSI este o cu totul alta situatie. Fostele republici sovietice au capatat independenta atit de recent, relatiile lor cu centrul unional de la Moscova au fost atit de "lipsite de soare", iar reintegrarea economica (politica, militara etc.) in acelasi spatiu post-sovietic, atit de lipsit de perspective, ca nimeni (poate cu exceptia Belarusiei, Armeniei si a Tadjikstanului) nu a fost dispus sa cedeze. Nu pot fi neglijate si relatiile regionale, la fel de lipsite de "caldura", precum ar fi cele dintre Armenia si Azerbaidjan. Inca in ianuarie 1999 Kazahstanul a introdus taxe vamale de 200 de procente pentru produsele alimentare importate din Rusia, Kirgizstan si Uzbekistan, cu care, juridic, se afla intr-un spatiu vamal unic, in cadrul Uniunii Vamale si Uniunii Central - asiatice. Deosebit de complicate continua sa ramina relatiile economice dintre Rusia si Ucraina. Cooperarea militara si militaro-politica din CSI a dat si ea, precum se pare, faliment dupa ce in mai 2000, jumatate dintre statele participante la Tratatul de securitate colectiva, semnat la Taskent in mai 1992, au refuzat sa prelungeasca participarea lor si asa mai mult formala la Tratat. In astfel de conditii politice si economice, doar existenta regimului de calatorii reciproce fara vize mai pastra intreg spatiul CSI, toate statele-membre folosind pentru cetatenii lor facilitatile legate de existenta acordului respectiv de la Biskek. Dar prima lovitura si acestui domeniu a adus-o Turkmenistanul, care in iunie 1999 a introdus regimul pe vize pentru toate statele Comunitatii (cu exceptia Rusiei). Exemplul Turkmenistanului a fost urmat de Tadjikistan si Uzbekistan, care in vara anului 2000 au semnat un acord interguvernamental privind calatoriile reciproce ale cetatenilor, in baza caruia din septembrie a fost instituit regimul de vize intre aceste doua tari.La 4 septembrie 2000 Rusia a informat oficial Secretariatul Executiv al CSI, ca peste 90 de zile prevederile Acordului de la Biskek inceteaza de a mai fi valabile pentru Rusia. Tot atunci, MAE al Federatiei Ruse a informat ministerele afacerilor externe ale statelor-membre despre disponibilitatea de a negocia acorduri bilaterale, care sa reglementeze regimul calatoriilor cetatenilor. Nu se stie cu siguranta inca, daca intentia anuntata la inceputul lunii septembrie a Federatiei Ruse de a pastra in relatiile cu Moldova regimul actual de calatorii fara vize este in folosul tarii noastre. Cei care vor negocia din partea tarii noastre acest aspect al relatiilor cu Federatia Rusa vor avea nevoie de instructiuni foarte clare, precise si argumentate, care sa fie coordonate cu toate ministerele ________________________________________ Page 16 cointeresate de la Chisinau si in primul rind cu Comisia pentru problemele raioanelor de Est ale Republicii Moldova. Usor de presupus, ca si alte state vor trece in relatiile dintre ele la alt regim al calatoriilor cetatenilor lor, decit cel actual. Se poate afirma, ca instituirea regimului de vize, completata de lipsa oricarui progres vizibil pe alte linii de revitalizare a integrarii, atit de categoric anuntate anterior va fi o marturie a incetarii de facto a existentei CSI. Recenta decizie despre crearea Uniunii Economice Euroasiatice, cu participarea a 5 state - membre ale CSI, vine sa confirme si ea ca in cadrul CSI este ceva vicios, daca cei care au stat la "capatiiul" sau nu mai au incredere nici in eficacitatea sa sub aspect economic, desi se parea ca interesul economic, crearea zonei de comert liber, ar fi capabil sa insufle viata in acest organism. Intre aceste state (care formeaza CSI), nu mai exista nimic care sa le uneasca cu adevarat, sa fie atractiv si important pentru toate 12 state, daca este sa facem abstractie de "solidaritatea functionarilor", care o anumita perioada de timp vor mai gasi argumente in favoarea pastrarii tuturor aparentelor. Vor pastra aparentele un timp, pentru ca mai tirziu sa se declare iesirea treptata a unei cite una a tarilor-membre din Comunitate si autodizolvarea ei. In Moldova, din cind in cind, se vorbeste despre posibilitatea iesirii din structurile CSI, dar aceasta este mai mult o chestiune de conjunctura politica, decit un scop bine definit, spre atingerea caruia se lucreaza insistent si consecvent. Greu de presupus, ca intr-o perioada relativ nu prea indepartata pe arena politica din Moldova va apare o forta destul de puternica, hotarita sa rupa relatiile cu CSI, riscind sa acutizeze relatiile cu Federatia Rusa. Aceasta problema apare periodic si in Georgia, dar acolo este putin o alta situatie - liderii locali "frondeaza" cu NATO, din aceleasi considerente conjuncturiste. Turkmenistanul si asa are o prezenta absolut formala in toate structurile comunitare. Opinii separate de cele acceptate in CSI demonstreaza permanent Ucraina si Azerbaidjanul. Instituirea regimului de comert liber in cadrul GUUAM ar fi un alt factor, capabil sa distanteze statele care fac parte din el de structurile CSI. Reuniunea "neformala" a liderilor statelor CSI de la Ialta, din vara anului 2000, atit de reclamata si de asteptata, care trebuia sa puna niste accente, sa traseze niste cai noi, sa formuleze niste scopuri noi, reuniune care ar fi trebuit sa fie integral a lui Vladimir Putin, chiar daca gazda a fost Leonid Cucima, s-a terminat cu un fiasco deplin. Si aceasta a avut loc in pofida asteprarilor, conform carora Rusia va veni la summit cu ceva substantial, nou, "de la Putin", care se parea, inca la summit- ul din ianuarie 2000, ca a trecut cu succes primul examen in CSI si a fost acceptat drept "primul dintre egali". Ce s-a intimplat in realitate se cunoaste. Trei dintre sefii de state nici nu au acceptat invitatia Presedintelui ucrainean, iar ceilalti au facut, pe parcursul unei singure sedinte, un schimb "larg de opinii", convingindu-se reciproc, ca CSI este bun ________________________________________ Page 17 si ca trebuie sa se gaseasca modalitati de aprofundare a cooperarii economice, de instituire reala a zonei de comert liber, dupa care s-au despartit, semnind Declaratia catre Adunarea Milenara a Natiunilor Unite, de parca anume acesta era problema principala pentru care s-au adunat. Rezultatele Ialtei vin sa confirme, de fapt, dreptul la viata a ambelor variante de evolutie a CSI, despre care pomeneam mai sus: nici o idee noua, adoptarea de decizii asupra unor probleme speciale, precum ar fi lupta cu terorismul (indiscutabil, foarte importante pentru toti), dar pentru care nu sunt necesare reuniunile sefilor de state si tacere deplina in problema fundamentala, de care de fapt depinde totul si care-i intereseaza pe toti - crearea conditiilor pentru relansarea economica, si in ultima instanta: mai au nevoie toti de CSI ? 3. .Eventual, ar putea avea dreptul la existenta si un al treilea scenariu, care in esenta, s-ar reduce la cel de-al doilea: disocierea CSI in structuri subregionale mai mici, precum ar fi Uniunea Rusia - Belarusi, Uniunea Central - asiatica, Uniunea Economica Euroasiatica, recent creata, sau chiar GUUAM. Sub aspect formal, nici una dintre acestea nu are nimic comun cu CSI si cu structurile sale. Nimic, daca nu tinem seama de faptul, ca din toate gruparile respective fac parte doar state-membre ale CSI, ca nici o noua grupare nu apare, daca statele participante nu simt necesitatea de a o crea si de a participa la activitatea ei. Evident ca daca ar exista un crimpei de satisfactie privind situatia din CSI, nu s-ar crea structuri noi, nu s-ar investi in ele bani si sperante. Sa nu uitam, ca aceste structuri, paralele CSI, nu "atirna in aer". De ele se ocupa acelasi ministere de externe, ale economiei, departamentele vamale etc, care de circa 10 ani incearca sa realizeze ceva in cadrul CSI. Deci, aceste structuri statale cunosc foarte bine situatia reala atit in CSI, cit si in toate celelalte organisme subregionale si nu intimplator se aventureaza in crearea unor grupari noi. Lesne de presupus ca la o anumita etapa, structurile subregionale deja existente ar putea substitui CSI, fiind mai viabile, mai aproape de interesele unor grupuri mai mici de state. Aceste organisme, precum se pare, au totusi, mai putin formalism si rutina si (cu exceptia Uniunii Rusia - Belarusi, care are o cu totul alta semnificatie), nu contin riscuri pentru statele, care fac parte din ele si pentru liderii lor, din punctul de vedere, ca in cadrul lor nu se aspira (inca) atit de deschis spre imputerniciri si competente suprastatale. Moldova nu are din aceasta situatie nimic a cistiga, dar si nimic a pierde, desi se prea poate, ca anume aceasta cale ar fi foarte buna, poate cea mai buna pentru noi. Angajata in GUUAM, care din 1997 incoace nu a mai fost inteles nimeni ¬ ce este si pentru ce este, membra a trilateralei Chisinau - Kiev - Bucuresti, a altor structuri Central - Europene, Moldova ar putea cistiga, intr-un fel, in cazul unei astfel de evoutii, cel putin, in ochii Rusiei: CSI a disparut, dar nu pentru ca l-am subminat anume noi. ________________________________________ Page 18 Dar, (vesnica frica din sinul moldovanului), cred ca actualilor nostri parteneri "mai mari" din CSI nu le-ar place "debandada" aceasta, si mai ales in relatiile cu Moldova ar gasi suficiente modalitati (acelasi gaz, petrol, lemn, piata de desfacere pentru vinurile noastre, exportul fortei de munca etc.) de a o tine in aria sa de influenta. In acest caz ar reinvia cu forta noua toti cei, care cred ca locul nostru este undeva in Uniunea Belarusi - Rusia. 4. Al patrulea scenariu, descris mai jos, ar evolua de asemenea spre unul din primele, despre care s-a vorbit mai sus. Aceasta cale consta in a lasa toate sa mearga asa cum au mers pina acum, fara a forta lucrurile, fara a lua decizii cardinale, de urgenta, care sa provoace Rusia la niste masuri imediate. Si aceasta, in speranta, ca cu timpul toate se vor "lamuri". Nu este exclusa aceasta cale, cu atit mai mult, cu cit pe parcursul urmatorilor 5-7 ani majoritatea actualilor lideri ai statelor CSI vor pleca. Va pleca Lucinschi, va pleca, incet, Sevardnadze, va pleca Aliev, apoi Akaev. Aparent, foarte stapini pe propriile pozitii Kucima, Nazarbaev si Karimov tot vor ceda, cu timpul. Lukasenco este un fenomen cu totul bizar si viitorul sau politic nu genereaza nici un fel de emotii pozitive, iar liderii actuali ai Armeniei si Tadjikistanului sint atit de "palizi", ca nu-ti vine sa crezi, ca de ei va depinde, cindva, soarta CSI. Turkmenbasi asigura tarii sale o prezenta atit de formala in CSI, incit intelegi, ca acesta problema nu-l deranjeaza deloc. Va veni o noua generatie de lideri, care nu vor mai fi atit de legati, prin experienta de viata, prin relatii personale, de Moscova, care nu au mai lucrat in structurile fostului partid comunist, care vor avea alte studii, alta experienta, alte viziuni si alte posibilitati. Nu este exclus, ca CSI va mai exista un timp, in starea aceasta de "amorteala" si ca soarta sa se va decide mai tirziu. Dar nu exista acum argumente, ca soarta aceasta va fi una fericita, iar pentru Moldova aceasta evolutie ar dura mult si fara nici o perspectiva luminoasa in final. Toate aceste scenarii, posibile evolutii ale Comunitatii Statelor Independente, pun acum mai multe semne de intrebare, decit raspunsuri. Politica si economica, relatiile umane sint cu mult mai complicate decit cadrul ingust al unor scenarii de cabinet. Foarte posibil, ca nici unul dintre aceste scenarii sa nu se realizeze, sa mai apara ceva, care acum pare absolut neverosimil. Sa nu uitam si despre pozitia Occidentului in problema existentei si evolutiei CSI. Asa dar, ce cale ar prefera Occidentul, care are acum prea destule posibilitati de influenta asupra claselor politice din toate statele post-sovietice ? Toti inteleg perfect, ca Occidentul nu este un mediu omogen si ca acolo exista opinii foarte diferite asupra CSI si participarii statelor - membre la aceasta structura. Se pare ca Occidentul s-a conformat situatiei si ca este chiar de acord cu existenta unui CSI, care cel putin teoretic, reuneste impreuna, nu lasa sa se disperseze definitiv si aduce un soi de disciplina in zona aceasta saraca si plina de ________________________________________ Page 19 riscuri, de teroristi inarmati, de islamisti fanatici, de droguri, de arme, de contrabanda, de "spalari" de bani, de prostituate, de banditi feroce, de tot ce vrei, dar care este, concomitent, o piata de desfacere atit de atractiva si fara fund, un izvor inepuizabil de forta de munca ieftina si relativ calificata. Mai bine CSI decit nu se stie ce - aceasta ar fi opinia Occidentului,. Dar un CSI subred, fara prea multe sanse de supravietuire. Un CSI viu, dar neatractiv pentru nimeni, un CSI, membrii caruia (sau majoritatea din ei, ceea ce este, practic, acelasi lucru), ar vrea sa-l poata parasi, cit de repede posibil. Atit timp, cit vor exista riscuri mai periculoase, decit CSI, el va exista, fiind sprijinit, tacit, de catre Occident, care va accepta ca CSI sa stabileasca relatii cu alte organisme regionale si subregionale, sa "pastreze aparentele". Nu intimplator, nimeni de fapt, la nivel foarte important, in capitalele vest - europene (poate, cu exceptia Germaniei) nu a declarat foarte clar Moldovei - " iesiti din CSI si atitudinea fata de voi va fi alta, veti fi, cu garantie, tratati altfel, veti avea sprijinul si protectia noastra". Dimpotriva, inalti functionari ai Comisiei Europene afirma, ca "La aceasta etapa, apartenenta Moldovei la CSI, nu constituie un impediment pentru miscarea ei treptata spre structurile comunitare". Adica, aici este prezent acelasi dualism, propriu politicii europene fata de noile state independente: "CSI nu este un impediment, dar miscarea spre UE, oricum, va fi treptata" Asa dar, se prefigureaza patru variante de evolutie a Comunitatii Statelor Independente. Ce cale va alege, insa, Rusia ? De pozitia acestei tari, in primul rind, va depinde soarta de mai departe a organizatiei. Pina la urma, devine clar, ca cu CSI ori fara el, Rusia va insista asupra controlului sau asupra spatiului post - sovietic. Si daca nu va fi CSI - se vor gasi alte modalitati. Crearea Uniunii Economice Euroasiatice este in acest sens un semnal destul de serios. Ce cale vor alege celelalte state-membre? Dar ce cale va alege, pina la urma, Republica Moldova ? Citeva luni in urma oricine ar fi spus, ca Moldova va continua sa ramina un membru activ al Comunitatii, fie si in varianta actuala, stirbita de nepartciparea la cooperarea politico - militara. Acum situatia s-a schimbat putin. Dar foarte putin. Orizontul politic de la Chisinau, oricit de larg ar parea, in problema care ne intereseaza, ramine, totusi, foarte - foarte ingust. Ce ar trebui sa facem noi ? Cit de importanta este vocea si vointa omului de rind in luarea unor decizii de acest gen ? Se pare ca aceste opinii, nu mai conteaza si nu mai intereseaza pe nimeni. IV. Concluzii Scopul prezentei lucrari a fost analiza starii actuale si mai ales, examinarea unor posibile scenarii ale evolutiei Comunitatii Statelor Independente. S-a incercat, pe cit se poate de impartial, sa fie scoase in evidenta atit laturile pozitive, cit si cele ________________________________________ Page 20 negative ale acestui organism, pornind de la premisa, ca daca el exista, cineva are nevoie de el. S-a constatat, ca exista citeva cai posibile de evolutie a CSI: 1) exercitarea de catre Federatia Rusa, a unui efort de proportii, fie si in detrimentul intereselor ei economice imediate, pentru a se mai pastra, o anumita perioada, controlul politic, militar si economic al fostei metropole asupra teritoriilor din spatiul respectiv; 2) eroziunea treptata a acestui organism, acceptarea de catre liderii statelor- membre a ideii, ca CSI este neviabil ca conceptie si impotent ca realizare, iar denuntarea acordurilor de constituire a organizatiei este o necesitate vitala pentru dezvoltarea normala de mai departe a acestor state, daca ele doresc cu adevarat a iesi de sub tutela Rusiei; 3) disocierea treptata a CSI in organisme subregionale mai viabile si mai dinamice, in virtutea disparitiei rapide a notiunii de spatiu unic (economic, militar, politic ori de alta natura); 4) tolerarea inca o perioada oarecare a situatiei actuale, cind toate statele - membre fac "un pas inainte si doi inapoi", pastreaza iluzia unei bune conlucrari, iau niste decizii comune, avind de la bun inceput siguranta, ca tarile lor ar putea trai si fara aceste decizii "istorice", pe care nici nu se gindeste nimeni sa le realizeze. Mecanismul Comunitatii Statelor Independente, conceput acum 9 ani pentru dezintegrarea cit mai putin dureroasa a fostei Uniuni Sovietice, cu toate eforturile mai mult sau mai putin sustinute ale celor care l-au creat, l-au sustinut si l-au finantat toti acesti ani, asa si nu s-a mai transformat, precum si intentiona, intr-un mecanism de integrare. Evolutia sa a fost una neuniforma si dualista: nimeni nu spunea "nu" si nimeni nu facea, practic, nimic, pentru a insufla viata si a dinamiza activitatea CSI. De aceea este explicabil, de ce de la bun inceput CSI si structurile sale se afla intr-o permanenta criza de restructurare. Recentul summit CSI de la Mensk, ultimul in anul 2000 si prilejuit de de implinirea a 9 ani de la formarea CSI, nu a adus nimic nou sau, cel putin, promitator. Regimul de comert liber, care mult timp a fost considerat drept un colac de salvare pentru CSI, un obiectiv comun, un imperativ al tuturor celor 12 state, nu s-a instituit. Tendintele centrifuge din CSI au capatat o materializare directa prin instituirea regimului de vize intre statele - membre. Domenii de activitate, care sa fie cu adevarat importante pentru toti membrii, in stare care sa-I convinga pe liderii acestor state sa-si uneasca realmente eforturile, ramin tot mai putine. "Trecutul istoric comun" cedeaza in fata prezentului dur si pragmatic: fiecare dintre statele - membre are interese proprii, realizarea caror o percepe, mai degraba, in afara structurilor CSI. Exista, desigur, argumente "pro"- CSI, precum exista si "contra". Dar se pare, ca daca pe parcursul a 9 ani de existenta a acestei structuri a avut loc dezintegrarea relativ pasnica a fostei URSS (sa facem aici exceptie de multimea de conflicte in spatiul post-sovietic) si nu s-a reusit a realiza nici unul din multele si diferitele variante integrationiste, meritul acestei structuri este mai mult decit indoielnic. ________________________________________ Page 21 Astazi nu exista o strategie clara de dezvoltare durabila a CSI (nu vorbim aici de volumele de sute de pagini, care se numesc Plan strateghicheskogo razvitia SNG , pe care nu-l citeste nimeni) si nici o vointa politica clara a celor 12 : da, de CSI este nevoie, alternativa istorica nu are, fara o cooperare adevarata, fara integrarea despre care se vorbeste atit tarile noastre nu au sorti e izbinda. In loc de aceasta observam, ca practic, pentru toate statele acestea CSI este un soi de "aeroport de rezerva". La ce speram, atunci? . Pentru Moldova situatia se complica, spre regret, prin faptul, ca tara noastra se afla permanent, la o raspintie, si nu stie incotro va merge mai departe. Actualmente, Moldova se gaseste anume intr-o astfel de stare: o amorteala de moarte, o nesfirsita hartuiala politica, o apatie deplina a societatii flaminde, inghetate si derutate si lipsa unui licar de lumina la capatul acestui tunel fara capat. Experienta statelor Europei Centrale, a tarilor Baltice, care parcurg o cale de transformari deloc usoara, demonstreaza suficient de elocvent: calea Moldovei trebuie sa fie spre integrarea in structurile europene. Speranta in revitalizarea, fie si la un alt nivel, a relatiilor si sistemului de valori din spatiul ex-sovietic este iluzorie. Nici acum nu este prea tirziu sa incercam a ajunge din urma "trenul, care a plecat demult din gara". Sigur, pe aceasta cale am avea de infruntat, o perioada de timp destul de indelungata, niste riscuri deosebite. Dar nu se stie, daca aceste riscuri sint mai periculoase, dintr-o perspectiva istorica, decit actuala stare de injosire permanenta si lipsa de perspectiva. Taierea acestui "nod gordian", care este legat de gitul Moldovei, cere insa un curaj politic si personal, de care nu dispune nici unul dintre politicienii cu pondere reala in Moldova, nici una dintre formatiunile politice. Astfel se poate conchide, ca elita politica de la Chisinau va alege calea cea mai putin salutabila, cel mai dureros dintre variantele posibile de evolutie: va lasa lucrurile sa mearga, cum au mers pina acum. Va incerca sa incalece cumva "calul european", fara a descaleca de pe cel al CSI si va mai chinui si in continuare aceasta tara, impotmolita in guvernari proaste, in datorii externe, intr-o criza economica, ce nu mai are sfirsit si nu va propune propriului popor nici un scenariu decent, realist si realizabil. Il va impinge pe calea cea mai grea: a degradarii continue a celor multi, a emigrarii celor apti azi de munca, a lincezelii intr-o structura lipsita de perspective istorice. Procesul de aderare a Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului INTRODUCERE Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), succesoarea Acordului General de Tarife si Comert din 1947, reprezinta astazi cadrul institutional comun pentru desfasurarea relatiilor comerciale intre membrii sai in baza principiilor armonizate la ________________________________________ Page 22 nivel international prin intermediul mai multor acorduri multilaterale si plurilaterale. La moment OMC cuprinde 140 tari, iar alte 32 tari au statut de observator . La etapa finala de aderare se afla Moldova, Armenia, China, si Vanuatu. La ora actuala in afara sistemului OMC au ramas doar unele tari care in trecut aveau economii planificate si o parte din tarile in curs de dezvoltare. Integrarea tarilor in curs de dezvoltare si economiilor in tranzitie in sistemul international al comertului constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor din procesul de globalizare si liberalizare. Tarile cu economii in tranzitie privesc la OMC, in cadrul carei regulile de conduita a comertului international sunt stabilite si administrate, ca la o posibilitate importanta de integrare in economia mondiala si de perfectionarea a bazei legale nationale in domeniul economic si comercial. Ca functii de baza ale OMC pot fi enumerate: - Facilitarea punerii in aplicare, administrare si functionare deplina a cadrului legal al OMC; - Favorizarea realizarii obiectivelor fiecarui Acord OMC ce vizeaza probleme specifice ale comertului; - Forum pentru negocieri privind relatiile comerciale si aspectele incorporate in tratatele multilaterale internationale; - Forum pentru viitoarele negocieri internationale si reprezentant al intereselor fiecarui membru in parte; - Cadru legal si institutional pentru punerea in aplicare a rezultatelor negocierilor si discutiilor intre state; - Cadru de administrare a Regulilor si Procedurilor de Reglementare a disputelor intre state; - Cadru de administrare a Mecanismului de Examinare si asigurarea Transparentie Politicilor Comerciale; AVANTAJELE SISTEMULUI MONDIAL DE COMERT SI NECESITATEA ADERARII Sistemul mondial al comertului nu pretinde a fi unul perfect, aceasta reiesind din tendintele statelor membre de a intra in negocieri ulterioare pentru revizuirea regulilor existente. Insa de la formarea Organizatiei Mondiale de Comert (in continuare "OMC") in anul 1995, cei antrenati in acest sistem sustin ca un stat din afara lui ar trebui sa cunoasca avantajele pe care le ofera acesta si care sunt motivele pentru care e mai bine sa fii in cadrul lui decit in afara. In majoritatea cazurilor, decizia tarilor privind inaintarea cererii de aderare imediat dupa crearea noii organizatii posibil a fost influentata in general de factorii politici, in timp ce interesele economice si comerciale ale tarilor in cauza nu a fost unul din factorii primordiali privind initierea procesului de aderare. Totusi, in multe ________________________________________ Page 23 cazuri, negocierile de aderare au coincis cu programul structural si sistematic de reforme sau cu procesul de formulare a politicilor economice sau comerciale ale statelor, in timp ce partile slabe ale infrastructurilor lor administrative si resursele financiare si umane au afectat direct capacitatile tehnice pentru a conduce un proces complex de aderare eficient si fara precedente. Pe de alta parte, tarile aderente au fost motivate de dezavantajele specifice ale faptului ca nu sunt membri OMC si acordurile bilaterale sau multilaterale nu sunt suficient dezvoltate, cit si de imaginea adversa, in special pentru investitorii straini, a faptului ca au ramas "in afara sistemului". La ora actuala in afara sistemului mondial al comertului OMC au ramas doar unele tari care in trecut aveau economii planificate si o parte din tarile in curs de dezvoltare. La nivel international integrarea tarilor in curs de dezvoltare si a economiilor in tranzitie in sistemul international al comertului constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor din procesul de globalizare si liberalizare. De la crearea OMC pina in present au aderat 13 state, dintre care in a.2000 au finalizat aderarea 6 state - Albania, Croatia, Georgia, Iordan, Oman, Lituania, iar Moldova aflindu-se la etapa de semnare a Protocolului de aderare la Acordul de la Marakesh privind Crearea Organizatiei Mondiale de Comert, urmat de procedura de ratificare in parlament. Aderarea Republicii Moldova la OMC a fost determinata de avantajele pe care le ofera cadrul legal al comertului international si de motivele pentru care e mai bine sa fii in cadrul OMC decit in afara ei. Inca in a. 1993 Guvernul RM a inaintat cererea de aderare la GATT, care ulterior, dupa crearea OMC in ianuarie 1995 a fost confirmata. Scopul aderarii la OMC se baza pe urgentarea procesului de integrare in economia mondiala, care permite crearea unei societati democratice si o economie bazata pe principiile economiei de piata. Negocierile de aderare au coincis cu programul structural si sistematic de reforme sau cu procesul de formulare a politicii economice, inclusiv comerciale a tarii, in timp ce infrastructura administrativa, resursele umane si financiare au afectat direct capacitatile tehnice pentru a conduce acest proces complex de aderare eficient. Aderarea a fost motivata de dezavantajele specifice ale faptului ca nu suntem membri OMC, iar acordurile bilaterale comerciale nu sunt suficient dezvoltate, cit si de imaginea adversa, in special pentru investitorii straini, a faptului ca am ramas "in afara sistemului". Comparativ cu alte state, fostele republici unionale, Moldova s-a plasat activ, fiind depasita doar de tarile baltice, Kirgistan si Georgia. Scopul aderarii la OMC se baza pe urgentarea procesului de integrare in economia mondiala, care va permite crearea unei societati democratice si o economie bazata pe principii de piata. Conform procedurii de aderare, a fost prezentat Memorandumul regimului ________________________________________ Page 24 comertului exterior, ulterior creat Grupul de Lucru pentru aderarea a Republicii Moldova, format din 24 de membri ai OMC (Uniunea Europeana participind in calitatea unui membru), dupa ce au urmat runde de intrebari si raspunsuri, s-au purtat multiple negocieri bilaterale si plurilaterale privind accesul pe piata bunurilor si serviciilor, subventiile in agricultura si ajustarea legislatiei nationale la regulile OMC. Cele mai intense negocieri s-au dus cu Australia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, India, Japonia, Mexic, Polonia, Slovacia, SUA, Turcia, UE. Cele mai extinse in timp si substanta au fost negocierile cu UE, SUA, Australia, Canada, India si Bulgaria. Un bloc aparte in procesul de aderare l-a constituit atit ajustarea legislatiei existente la textele juridice ale Rundei Uruguay, cit si elaborarea unor legi noi in domeniile cu impact direct sau indirect asupra comertului exterior. In continuare pe scurt voi incerca sa descriu unele avantaje oferite de sistemul mondial al comertului, si anume de setul de reguli armonizate cu consensul celor 140 state membre ale Organizatiei Mondiale de Comert. Se spune ca aceste reguli inlesnesc viata pentru toti , si una din cauze este ca deciziile in cadrul OMC se iau prin consens, dupa cum au fost negociate toate acordurile multilaterale si ulterior ratificate de parlamentele fiecarui stat membru. Acordurile OMC sunt obligatorii pentru orice tara dezvoltata sau mai putin dezvoltata, mare sau mai mica. Fara un forum multilateral cum este OMC, tarile mai dezvoltate ar avea mai multa libertate de a impune unilateral vointa lor partenerilor sai mai mici. Astfel si Republica Moldova, ca tara mai mica, poate beneficia de posibilitati de a face comert, de a functiona mai eficient, daca va facilita de posibilitatea de a forma aliante cu alte state si daca isi va concentra resursele sale umane asupra obiectivelor strategice. Existenta unui set unic de reguli, respectate de toti jucatorii, simplifica considerabil intregul regim de comert si inlesneste viata pentru toti. S-a demonstrat ca un comert liber reduce cheltuielile de trai . Exista o multime de studii ce constata care este impactul protectionismului si cel al comertului liber. Protectionismul este scump: el intotdeauna ridica preturile. Sistemul OMC are ca scop micsorarea barierile comerciale prin intermediul regulilor de joc si se bazeaza pe principiul nediscriminarii. Rezultatul constituie costul redus al procesului de producere (deoarece marfurile importate folosite in acest scop sunt mai ieftine) si preturile reduse la marfuri finite si la servicii, iar in cele din urma ¬ viata mai putin costisitoare. Lucru firesc, ca fiecare cetatean al Republicii Moldova este consumator de bunuri. Preturile pe care le achitam pentru produsele alimentare si imbracaminte, pentru obiectele de prima necesitate si obiecte de lux, toate sunt influentate de politica comerciala a statului. Sistemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de cele mai variate produse. Importul ne permite o mai mare alegere de bunuri si servicii de ________________________________________ Page 25 diversa calitate. Chiar si calitatea bunurilor autohtone se poate imbunatati in conditiile unei concurente generate de import. Marfurile importate nu sunt doar folosite ca produs finit, ele mai sunt folosite ca materiale, componente si utilaje la fabricarea productiei autohtone. Acestea permit producatorilor nostri sa largeasca gama de produse, servicii si tehnologii utilizate. Daca comertul ne permite sa importam mai mult, el permite altora sa cumpere mai multe din marfurile exportate de noi, astfel sporind veniturile noastre si acordindu-ne mai multe posibilitati de alegere. Comertul sporeste veniturile. Analizele si calculele efectuate in urma impactului Rundei Uruguay, adica de la formarea OMC, sau a crearii pietei unice a UE au demonstrat ca venuturile suplimentare au fost considerabile, dind impulsuri importante intregului de proces de dezvoltare. Comertul creaza si unele provocari dupa cum a fost mentionat, producatorii interni trebuie sa ofere produse de aceeasi calitate cu cele importate. Faptul ca exista venituri suplimentare inseamna ca exista resurse pentru ca guvernele sa poata redistribui beneficiile disponibile, spre exemplu pentru a ajuta subiectii economici sa devina mai productivi si mai competitivi in domeniile traditionale sau in cele noi lansate cu perspective. Comertul stimuleaza cresterea economica. Acest aspect este foarte dificil. Este elocvent ca comertul stumuleaza cresterea economica, iar cresterea economica inseamna mai multe locuri de munca. E adevarat ca unele locuri de munca se pierd chiar in cazul extinderii activitatii comerciale. O astefel de analiza scoate in evidenta cel putin doua probleme. In primul rind, exista alti factori influenti, ca progresul tehnologic, care de asemenea a avut un impact substantial asupra angajarii in cimpul muncii si asupra productivitatii, avind atit avantaje cit si dezavantaje. In al doilea rind, cresterea venitului national in urma comertului nu intotdeauna este transformat in locuri noi de munca pentru cei care si-au pierdut serviciul in urma concurentei. Aceste aspecte apar in diferite tari in mod diferit. Durata medie de timp in care un lucrator isi gaseste un nou loc de munca difera de la tara la tara. Altfel spus, unor tari le reuseste mai bine aceasta ajustare, decit altora. Partial aceasta se datoreaza faptului ca multe tari in astfel de cazuri promoveaza politici de ajustare eficiente. Exista mai multe exemple ce dovedesc in fapte ca in tarile cu conditii mai libere de comert, benefice pentru angajare, posibilitatile nu au fost ratate. O politica bine gindita inlesneste solutionarea problemelor de angajare in cimpul muncii anume in conditii mai libere de comert. Principiile de baza fac viata mai eficienta. E cunoscut faptul ca diviziunea muncii intre tari este generata de comert, acesta oferind o utilizare mai eficienta si adecvata a resurselor de producere. Un avantaj pe care il ofera suplimentar sistemul OMC constituie marirea eficientei si reducerea cheltuielilor datorita princiipiilor importante puse la baza sistemului. Aceste principii inlesnesc viata multor intreprinderi direct implicate in comert si in productia de bunuri si prestarea serviciilor. Unul dintre principiile de baza este nediscriminarea. Altele nu mai putin ________________________________________ Page 26 importante sunt transparenta regulilor si regulamentelor; angajamentele de micsorare a barierelor comerciale si marirea accesului pe pietele altor tari; facilitarea comertului, care prevede simplificarea si uniformizarea procedurilor vamale si altele. Toate aceste principii favorizeaza comertul, reduc cheltuielile companiilor si ofera o doza de credibilitate in viitor. Aceasta poate insemna si mai multe locuri de munca si mai bune marfuri si servicii pentru consumatori. Guvernele sunt protejate de lobism. In cadrul sistemului OMC guvernele sunt intr-o pozitie mai buna pentru a se apara de lobismul din partea unor grupuri mai restrinse. Astfel guvernele se pot axa pe o politica comerciala ce satisface interesele tuturor celor implicati in economie. In mod superficial, aplicarea unor restrictii la importuri pare o metoda eficienta de sprijinire a unui sector economic. De fapt, aceasta dezichilibreaza economia, reflectindu-se negativ asupra altor sectoare. In aceleasi timp este bine cunoscut rezultatul introducerii exceptiilor, acestea indirect dezvolta evaziunile si coruptia. In unele cazuri chiar si sectoarele care sunt protejate au de suferit. In cazurile cind politica de sustinere nu este stabila pina la consolidarea definitiva capacitatilor intreprinderilor, acestea la un moment pot da faliment sau pot fi inghitite de corporatii. Deoarece cadrul OMC acopera un spectru larg de sectoare, iar in cazul in care un grup de presiune face lobism guvernului in scopul obtinerii protectiei, guvernul ar putea rezista unor atare presiuni, argumentind ca este necesar sa se elaboreze un acord benefic tuturor sectoarelor economiei. In practica guvernele deseori apeleaza la astfel de argumente. Sistemul incurajeaza guvernele bune. Deseori guvernele folosesc cadrul cadtul OMC in calitate de restrictie externa binevenita la elaborarea politiciilor economice, argumentind, ca "nu putem proceda astfel, deoarece acest fapt vine in contradictie cu prevederile Acordurile OMC". Conform regulilor OMC, din momentul ce s-a luat un angajament, va fi deficil de schimbat aceasta decizie. Regulile de asemenea, descurajeaza un sir de politici neintelepte. Pentru afaceri aceasta inseamna o mai mare certitudine si claritate a conditiilor de comert. Pentru guverne aceasta inseamna mai multa disciplina si corectitudine. Regulile includ angajamentul de a nu aluneca in promovarea unei politici neadecvate. Unele bariere comerciale cauzeaza daune adaugatoare, deoarece creaza oportunitati pentru coruptie si alte manifestari ale unui guvern rau. Multe domenii vizate de acordurile OMC pot contribui la reducerea coruptiei si perfectionarea metodelor de guvernare. Transparenta, elementele de "facilitare a comertului", criteriile mai clare pentru regulamentele ce vizeaza securitatea alimentara si standardele pentru produse, precum si non-discriminarea ajuta la reducerea posibilitatilor de luare a unor decizii arbitrare si eronate. In cele din urma regulile reduc posibilitatile coruptiei si faciliteaza o guvernare buna. De asemenea, sistemul mondial al comertului contribuie la promovarea pacii. Pare putin exagerat, dar totusi sistemul intareste pacea in lume, deoarece partial ________________________________________ Page 27 pacea este rezultatul celor doua principii de baza ale OMC si anume asigurarea unui comert neintrerupt si acordarea posibilitatii constructive si echitabile de solutionare a disputelor comerciale. Un exemplu elocvent este razboiul comercial din 1930, cind tarile se intreceau in ridicarea barierelor pentru protejarea producatorilor autohtoni. Acest fapt a adincit marea criza, si eventual a jucat un rol in declansarea celui de al doilea razboi mondial. Un comert neintrerupt si consecutiv face ca oamenii sa traiasca mai bine. Oamenii mai prosperi si satisfacuti sunt mai putin predispusi sa lupte. OMC este un important constructor al increderii. Realitatea de perspectiva este ca un pas protectionist al unei tari poate duce la pierderea increderii in comertul liber. Increderea este cheea spre evitarea unui astfel de scenariu fara cistig. Sistemul comercial al OMC joaca un rol vital in crearea si consolidarea acestei increderi. Deosebit de important sunt negocierile ce conduc spre acord prin consens si axarea pe respectarea regulilor. Vinzatorii, de regula, nu doresc sa se certe cu cumparatorii, dindu-le celor din urma intotdeauna dreptate. Un element cheie al acestui sistem este faptul ca disputele se solutioneaza in mod constructiv. Este firesc ca extinderea schimburilor comerciale poate insemna amplificarea disputelor comerciale, care ar putea duce la conflicte serioase, deaceea multe situatii comerciale internationale tensionate pot fi reduse, datorita posibilitatii de adresare la organizatii specializate in solutionarea disputelor comerciale, spre exemplu OMC. Numarul tot mai mare de dispute aduse in fata acestei organizatii refleca legaturi economice mai strinse in toata lumea, cresterea numarului de membri ai OMC si increderea acestora in faptul ca acest sistem poate solutiona disputele lor. Uneori schimbul reciproc de opinii privind conflictul poate fi plin de sarcasm, dar tarile intotdeauna vor aspira spre respectarea acordurilor si obligatiilor, la negocierea carora au participat. Integrarea statelor in sistemul mondial al comertului. Conditiile de aderare si pretul de inrare. Am mentionat mai sus ca la ora actuala in afara sistemului mondial al comertului au ramas doar unele tari care in trecut aveau economii planificate si o parte din tarile in curs de dezvoltare. La nivel international integrarea tarilor in curs de dezvoltare si economiilor in tranzitie in sistemul international al comertului constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor oferite de procesul de globalizare si liberalizare. Statutul de membru la OMC va permite tarilor sa elaboreze strategii de dezvoltare si politici comerciale intr-un mediu mai sigur si mai stabil al comertului. Aderarea nu trebuie sa fie un proces definitiv sau un rezultat final, ea trebuie sa fie inteleasa ca un element cheie in vederea obiectivelor politicilor nationale de dezvoltare. Aceste obiective se definesc inainte de inceperea procesului de aderare, in asa fel ca mandatul de aderare, mai ales concesiile specifice si angajamentele ________________________________________ Page 28 legate de accesul pe piata in domeniul comertului cu bunuri sau servicii, cit si alte angajamente in baza Acordurilor OMC sa reieasa din specificul economiei nationale si cele prevazute in limitele politicilor existente perioadelor apropiate. Aderarea, efectuata in conditii echilibrate, trebuie sa fie recunoscuta ca un proces foarte dificil si complicat, care poate fi taraganat, si care cere un nivel inalt de pregatire si coordonare a institutiilor guvernamentale, cit si un consens politic pentru a urmari eficient si apara interesele nationale. Procesul de aderare implica negocieri bilaterale si plurilaterale minutioase cu toti membrii OMC cointeresati in politicile promovate de candidat. In comparatie cu aderarea la Acordul General de Tatife si Comert, la ora actuala aderarea la OMC implica un proces mult mai complex si mai dificil. Voi mentiona succint doar citeva componente: acordurile multilaterale prevad reguli mai detaliate si mai stringente, vizeaza discipline privind comertul atit cu bunuri cit si cu servicii, mai mult ca atit incorporeaza si drepturilor de protectie a proprietatii intelectuale. Tarile in proces de aderare trebuie examineze si sa adere la toate acordurile multilaterale 1 . Alte doua grupuri de acorduri la fel de importante, fiind acordul cu privire la revizuirea politicii comerciale si doua acorduri "plurilaterale" 2 . Aderarea la acordurile plurilaterale prin statutul lor sunt optionale, insa datorita impactului viitoarelor runde de negocieri aceptarea acestora de catre tarile aderente s-a transformat, de asemenea, intr-un subiect al negocierilor impus de principalii actori ai OMC. Aceste reguli si discipline noi se impun in continuare pentru a fi implimentate, percepute traditional ca masuri ale politiciilor nationale. Aditional faptului de acceptare a conceptului de promovare a unui regim comercial in conformitate cu disciplinele multilaterale ale OMC, mentionez ca, Moldovei, ca si oricarui stat aderent i s-au solicitat concesii privind reducerea si consolidarea tarifelor vamale, angajamente in domeniul sprijinului intern in agricultura, si angajamente speciale privind comertul privind servicii. In al doilea rind atitudinea principalelor parteneri comerciali fata de tarile aderente a devenit mai dura, majorind efectiv "standardul aderarii ". Unii membri OMC au luat pozitia ca tarile aderente trebuie sa accepte un nivel de obligatii mai inalt decit cel acceptat de catre membrii originali, incorporind deja eventualele rezultate ale urmatoarelor runde de negocieri multilaterale lansate la sfirsitul anului 2000. In practica aceasta inseamna ca Republica Moldova este impusa sa accepte un nivel de consolidare a tarifelor si angajamente in domeniul serviciilor comparabil cu nivelul celor mai avansate tari. Republica Moldova nu a 1 Notiunea "multilateral" se foloseste pentru descrierea acordurilor sau sistemului in general in loc de notiunile "global" sau "mondial". In cadrul OMC, notiunea "multilateral" nu exprima aceleasi lucru ca si in actiunile intreprinse pe arena regionala sau de catre alte grupari de tari mai mici Termenul se deosebeste de notiunea "mondiala" folosita in alte domenii ale relatiilor internationale. Lista acestor acorduri se anexeaza separat. 2 In acest context "plurilateral" ¬ inseamna care nu se semneaza de toti membrii: privind transportul aerian si privind procurarile publice. ________________________________________ Page 29 avut posibilitatea sa beneficieze de anumite prevederi stipulate de acorduri OMC ce acorda regim preferential tarilor in curs de dezvoltare. Un astfel de statut nu a fost acordat nici unui stat aderent cu economie in tranzitie in acea perioada de lansare a procesului de negociere privind aderarea la OMC. Din atare considerente negocierile au fost foarte dure si dificile pentru noi. Regula generala privind aderarea, prevazuta in articolul 12 al Acordului de la Marakesh privind constituirea OMC, stipuleaza ca orice stat sau teritoriul vamal distinct, va putea adera in conditii ce se vor conveni intre tara aderenta si membrii OMC, in practica aceasta inseamna ca in timp ce regulile, disciplinele acordurilor multilaterale si plurilaterale prevad anumite nivele ale obligatiilor, multe aspecte ale acestor acorduri pot fi subiecte ale negocierilor si presiunilor din partea tarilor membre in procesele de aderare. De fapt procesul de aderare este un proces unilateral si decurge intr-un singur sens. Toate solicitarile si ofertele sunt plasate de catre membrii OMC in fata tarii aderente si nu si invers. Crearea Organizatiei Mondiale de Comert a dus la crestera securitatii si sigurantei sistemului comercial si liberalizarea convenita in cadrul rundei Uruguay. OMC ofera oportunitati comerciale mari pentru toate tarile membre. Insa, tinind cont ca de beneficii pot facilita doar tarile membre, tarile ne-membre, inclusiv tarile in curs de dezvoltare si cele in tranzitie, pot fi plasate intr-un dezavantaj considerabil in viitor. Si ca rezultat al complexitatii mentionate mai sus, datorita numarului mare de tari aderente, procesul de aderare incepind cu anul 1995 decurge foarte lent. De la infiintarea OMC pina in prezent au aderat 13 state 1 . De fapt, decizia multor tari aderente privind inaintarea cererii de aderare imediat dupa crearea noii organizatii in multe cazuri a fost influentata in general de factorii politici, in timp ce interesele economice si comerciale ale tarilor in cauza nu au fost unul din factorii primordiali privind initierea procesului de aderare. Totusi, in unele cazuri negocierile de aderare au coincis cu programul structural si sistematic de reforme sau cu procesul de formulare a politicilor economice sau comerciale ale statelor, in timp ce partile slabe ale infrastructurilor lor administrative si resursele financiare si umane au afectat direct capacitatile tehnice pentru a conduce un proces complex de aderare eficient si fara precedente. Daca rezumam avantajele calitatii de membru reiesind din cele expuse, aceste ar fi: (i) Implementarea Acordurilor OMC in general ofera expansiunea oportunitatilor comerciale pentru tarile membre; (ii) Disciplinele multilaterale cu un grad mai mare de stringenta asigura un mediu de comert mai sigur si stabil si furnizeaza o certitudine mai mare in relatiile comerciale; 1 Ecuador, Bulgaria, Mongolia, Panama, Kirgistan, Letonia, Estonia, Iordania, Georgia, Croatia , s i Albania , Oman s i Lituania. ________________________________________ Page 30 (iii) Doar tarile membre pot exercita drepturile incorporate in Acordurile OMC; (iv) Acordurile OMC au imbunatatit substantial transparenta politicilor comerciale si practicilor partenerilor comerciali, fapt ce intareste siguranta si stabilizeaza relatiile comerciale; (v) Doar Membrii au acces la mecanismul de solutionare a diferendelor pentru a-si apara drepturile si interesele lor comerciale; (vi) Statutul de membru acorda posibilitatea de participare la viitoarele negocieri multilaterale, asigurand promovarea propriilor interese economice si comerciale. In unele cazuri, concesiile tarifare, angajamentele in domeniul serviciilor si alte aspecte ale regimurilor tarilor membre sunt extinse tarilor ne-membre in baza acordurilor bilaterale sau regionale. Insa, in alte cazuri, tarile in curs de dezvoltare sau in tranzitie care astazi nu sunt membre ale OMC se confrunta cu o situatie mult mai dezavantajoasa. De fapt, majoritatea tarilor aderente au fost motivate de dezavantajele specifice ale faptului ca nu sunt membri, cit si de imaginea adversa, in special pentru investitorii straini, a faptului ca au ramas "in afara sistemului". 1. Desigur, motivele pentru care un proces de aderare decurge incet sunt diferite de la tara la tara, deoarece si interesele membrilor OMC in parte sunt diferite fata de regimul de comert promovat de un candidat sau altul. Exemplificind cazul nostru, putem scoate in evidenta citeva dintre aceste motive. Si anume, resursele adiministrative existente atit ale Republicii Moldova cit si ale Secretariatul OMC au fost si sunt limitate. O alta cauza este diferenta cruciale intre aderarea la GATT si aderarea la OMC, mai sus au fost mentionate domenii suplimentare vizate. Faptul ca candidatii sunt tarile cu economii in tranzitie si sunt supusi acelorasi conditii caracteristice tarilor cu venituri mari, implica necesitatea de formare a infrastructurii si crearea unei economii bazate pe principii de piata odata cu derularea procesului de aderare. Deoarece regulile OMC sunt cele deja formate pe principiile economiei de piata, conformarea sistemelor si mecanismelor de functionare a unei economii dureaza pe parcursul intregului procesul de tranzitie si firesc ca este supus unui scrutin in negocierile bilaterale de aderare, care necesita si un set complet de reguli, incorporate in cadrul legislativ si normativ al tarii. Lipsa unui cadrul institutional adecvat si mecanismelor de formare a politicilor necesare pentru functionarea unei economii pe principii de piata la inceputul incadrarii in procesul de negocieri, care trebuia sa asigure petrecerea negocierilor si ajustarilor necesare in termeni restrinsi a fost alt factor nu mai putin important. Este cunoscut si faptul ca schimbarile frecvente ale administratiei de varf, influenteza negativ si taraganeaza considerabil promovarea procesului de aderare care este considerat destul de complex si dificil, consumabil in timp si resurse financiare pentru a te inrola activ in demararea lui. Impactul considerabil celor din urma asupra taraganarii elaborarii si aprobarii legislatiei nationale a fost un element important urmarit de membrii Grupului de lucru privind aderarea Republicii Moldova. Nu este usor de explicat caracterul unilateral al negocierilor de aderare in contextul politicilor nationale nestabile. Taraganarea aderarii Republicii Moldova a a acordat partial membrilor OMC si unele facilitati pe care le ofera doar cadrul OMC. Din momentul prezentarii Memorandumului privind regimul comertului extern si ulterior urmare a rundelor de intrebari si raspunsuri, cit si pentru formularea Raportului Grupului de Lucru si a Protocolului de aderare Moldova a fost nevoita sa prezinte un numar substantial de informatii din diferite domenii legate de politicile comerciale, cit si copiile actelor legislative si normative in una din cele 3 limbi oficiale ale OMC, fapt ce a atras dupa sine resurse semnificative. Cu cit mai mult timp se taraganeaza acest proces cu atit mai multa informatie se solicita, care permite uneori indirect tarilor membre sa speculeze unele planuri sau strategii ale tarii aderente. De exemplu, pentru aderarea RM s-au solicitat informatii in urmatoarele domenii: practici si regulamente ale preturilor, sistemul de taxare, subventiile in agricultura, regimul investitiilor straine, tariful vamal, inclusiv tarifele preferentiale, platile pentru procedurile vamale, scutirile de taxe vamale, masuri de salvgardare, antidumping si compensatorii, licentierea importurilor, regulile de export, intreprinderile comerciale de stat, standardizarea si certificarea marfurilor importate, standardele sanitare si fitosanitare, operatiunile schimburilor valutare, sistemul de protectie a drepturilor proprietatii intelectuale, etc. Neprezentarea lor nu poate fi evitata sub nici o forma. Toate aceste veneau sa faciliteze scopurile principaliilor actori ai OMC si anume SUA, UE, Japonia, Canada, Australia, India, care folosesc diferite pirgii in procesul de aderare pentru a extrage angajamente care merg mult mai inainte decit angajamentele lor luate in cadrul OMC. Astfel asigurindu-si compatibilitatea cu eventualele rezultate ale urmatoarelor runde de negocieri. Consecintele nefinalizarii procesului de aderare la sistemul mondial al comertului. Ne fiind membri OMC am pierdut multe posibilitati ale avantajelor de negociere a diferitor acorduri bilaterale cu statele Europei Cenrale si de Est deja membre ale OMC. Agentii economici straini sunt descurajati de lipsa unui set de reguli clare pentru stabilirea unor afaceri pe baza principiilor recunoscute si armonizate international. Multe relatii de colaborare sau cooperare in domeniul economico-comercial cu statele UE sau CEFTA au fost blocate sau nu li s-au atribuit importanta pertinenta. Tratamentul in continuare a sistemului economic al Republicii Moldova ca nefiind unul bazat pe principii de piata ramine a fi diferit celui acordat membrilor OMC. Masurile discriminatorii pe care unele state inca le aplica impotriva tarilor care efectuiaza majoritatea tranzactiilor in baza unor asa numite intreprinderi comerciale de stat", practica netransparenta in tara noastra. Tarile membre OMC care aplica masuri discriminatorii impotriva tarilor in curs de aderare sunt obligate sa le elimine pina la momentul aderarii tarii in cauza, si invers cele in curs de aderare trebuie sa elimine orice discriminare fata de tarile membre tot pina la acest moment. Nu odata a fost remarcat faptul ca liberalizarea comertului este benefic pentru dezoltarea inregii economii nationale. Dar pentru aceasta este nevoie de factorii enumerati mai jos care accentuiaza de ce este nevoie pentru a avea o economie de piata si o liberalizarea a comertului, si anume de: ! Un consensus privind directiile generale de orientare a politicilor economice existente intre principalele partide politice, ! Garantarea indeplinirii regulilor si normelor prevazute in legislatie atat de catre institutiile publice, cit si de fiecare cetatean in parte, ! O liberalilzarea progresiva a comertului si investitiilor, care trebuie sa se petreaca doar intr-un sistem legal orientat spre economie de piata, ! Calitatea de membru la organizatiile internationale si associerea cu UE, ceea ce va accelera transformarea dorita a Moldovei si va face ireversibila orientarea ei, ! De un sistem financiar bine-dezvoltat, care va sustine si asigura credibilitatea tranzactiilor comerciale ! Asigurarea adecvata a protectiei proprietatii industriale si a drepturilor de autor, ! Independenta economica dezvoltata si integrarea intensa in economia mondiala va ajuta la depasirea dificultatilor create de crizele altor state, ! Armonizarea standardelor nationale la cele europene si internationale, care au un impact direct si inevitabil asupra comertului. In concluzie liberalizarea este cheia pentru construirea economiei de piata si integrarea Republicii in structurile europene si economia mondiala. EVOLUTIA RELATIILOR COMERCIALE ALE MOLDOVEI DUPA ADERAREA LA OMC: Daca vorbim despre schimbarea politicii tarii dupa aderarea la OMC, trebuie sa accentuam ca nu se vor schimba politicile economice (agrara, comerciala, bancara, fiscala sau altele) insa doar masurile care vor avea impact direct asupra elementelor legate de comert in aceste domenii. Dupa cum a fost mentionat, au fost necesare amendamente la cadrul legal in domeniul aplicarii masurilor sanitare si fitosanitare, barierelor in calea comertului, procedurillor vamale si drepturilor proprietatii intelectuale. Desigur, procesul de aderare a atins toate sectoarele activitatii economice si ulterior anume aceste domenii vor simti considerabil consecintele aderarii. Calitate de membru la OMC este doar o parte din integrarea in sistemul mondial al comertului. In cazul statelor membre CSI, calitate de membru OMC, in primul rind, este un semnal al faptului ca tara are intentii serioase de a stabili relatii comerciale cu tarile terte si ca aceste state prin legislatia lor nationala sunt gata sa le acorde un tratament echitabil si nediscriminatoriu. Se vor intensifica si majora fluxurile de investitii straine si fluxurile de importuri in tara vor depinde de climatul investitional si de facilitatile acordate, de atractivitate tarii ca piata de desfacere. Regulile OMC prevad doar limitele legislative in cadrul caror se infaptuiesc schimburile comerciale, ele nici de cum nu asigura totodata cu acestea si stimulente economice. Dezvoltarea si initierea unui sir de acorduri, protocoale bilaterale la nivel de institutii publice specializate poate avea loc doar in urma asigurarii lor printr-o baza legislativa pe principiile international armonizate. Fiind membru al OMC relatiile comerciale bilaterale si regionale pot lua amploare, iar dezvoltarea acestora pe baza unor principii international armonizate reduce riscul necredibilitatii si neeficientei schimburilor comerciale. Dreptul si posibilitatile Republicii Moldova de a beneficia de calitatea de membru va depinde in mare masura de intensificarea relatiilor comerciale bilaterale si multilaterale. Cadrul OMC este un set de reguli generale, insa valorificarea sau utilizarea acestora in scopurile dezvoltarii social economice va fi posibila in urma determinarii obiectivelor principale si orientarea relatiilor comerciale spre tarile cu interes reciproc in dezvoltarea comertului bilateral. Sistemul OMC trebuie sa serveasca acea sursa de informatie, care la nivel de guvern pune la dispozitia partilor interesate orice informatie relevanta regimuluii de comert in tara data. Dupa aderarea la OMC, pot fi solutionate unele probleme cu care se confrunta Republica Moldova la nivel bilateral, pe care singura, chiar si in baza acordurilor bilaterale nu le poate solutiona. Dar pentru aceasta este nevoie de a participa activ in cadrul proceselor de aderare a partenerilor nostri comerciali cum sunt Rusia, Ucraina si Belarus. Iar masurile neconforme cu regulile OMC aplicate de catre partenerii membri pot fi pot fi solutionate prin intermediul initierii unei proceduri de solutionare a diferendelor in cadrul OMC. Principalele principii ale OMC cum sunt: principiul clauzei natiunii celei mai favorizate (MFN), principiul nediscriminatoriu, principiul aplicarii impozitelor directe (accize, TVA) conform locului de destinatie astazi nu sunt integral respectate de principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Corectitudinea si transparenta afacerilor va facilita accesul pe piata a exportatorilor moldoveni. Nerespectarea acestor reguli va trebuie adusa la cunostinta guvernului pentru interventia statului si apararea drepturilor acordate de OMC. In prezent Republica Moldova are incheiate o serie de acorduri bilaterale si regionale cu tarile CSI cu impact direct asupra relatiilor comercial-economice. In perioada anilor 1999-2000 au fost semnate 29 de acorduri, dintre care 7 ¬ in domeniul vamal si comercial-economic, 4 ¬ transport si comunicatii, 4 ¬ constructii si standardizare, 2- protectia proprietatii intelectuale, 11 ¬ alte domenii. Ne ratificarea si neaplicarea lor in practica formeaza multe goluri in cadrul regulatoriu al comertului cu acesti parteneri. Se observa ca, semnarea tuturor acestor acorduri au fost generate de frica de a nu deteriora relatiile noastre cu statele CSI, dar nici de cum sensul economic si interesul integral armonizat al tuturor institutiilor publice. Semnarea si ulterior ratificarea unui acord cu incidente economice trebuie sa fie prelevat de probe si evaluari ale consecintelor si riscurilor. Ceea ce nu s-a evaluat nici odata si nici nu s-a acordat timp pentru aceasta. Comitetul executiv al CSI nu a circulat nici odata estimari sau evaluari privind necesitatea elaborarii sau semnarii acestor acorduri, doar textul lor, solicitind in regim de urgenta avizul statelor implicate. Analizind global comertului exterior cu aceste state se reliefeaza urmatoarele tendinte: Atit importurile cit si exporturile in perioada 1998 ¬2000 continua sa scada; Majoritatea Importurilor sunt doar din trei tari: Rusia, Ucraina, si Belarus; Majoritatea Exporturilor se orienteaza spre Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan si Usbekistan. Acordul de comert liber cu Romania este o facilitate pentru relatiile comerciale externe ale tarii noastre, insa astfel de instrumente protectioniste cum sunt: aplicarea unei suprataxe la import (de 4%), un comision pentru perfectarile vamale de 0,5% din valoarea marfii, taxele de acciz in marime specifica sau ad valorem la cele mai strategice produse ale noastre (produse din tutun, bauturi alcoolice) si o TVA de 22 %, toate aceste masuri trebuie renegociate in cadrul acordului bilateral sau o alta metoda de acces la piata romвneasca este analiza conformitatii integrale a acestor masuri cu regulile OMC. Republica Moldova este una din cele mai interesate state in respectarea regulilor OMC pe teritoriul Romвniei. Romвnia este o piata de desfacere suficienta si adecvata si relevanta capacitatilor noastre de productie. Aceleasi investigatii si analize trebuie facute si in cazurile tarilor CSI cu fiecare in parte. Relatiile comerciale cu statele UE se vor imbunatati odata cu aderarea la OMC. Aderarea la OMC va asigura implementarea mai rapida a prevederilor Acordului de Parteneriat si Cooperare incheiat intre Guvernul Republicii Moldova si Uniunea Europeana. Este putin clar ce se va intвmpla cu prevederile APC dupa aderarea la OMC a Republicii Moldova. Negociat si semnat acest Acord face referinte la Acordul GATT, in prezent regulile OMC sunt mult mai largi si mai detaliate. O urmarire a implementarii APC in conformitate cu regulile GATT poarta un caracter depasit. Dupa parerea mea ar fi necesar de promovat ideea renegocierii APC-ului si orientarea clauzelor spre acelea de tipul celor stipulate in Acordurile de asociere cu UE. Insa acest fapt trebuie sa aiba loc in cazul acordului ambelor parti, acelasi lucru este necesar la evaluarea sensului economic al unui Acord de liber schimb sau preferential in domeniul comertului cu Uniunea Europeana. Aderarea la CEFTA este un avantaj, insa aceasta implica deasemenea o estimare a avantajelor economice generate de aplicarea unui regim de comert preferential cu tarile CEFTA. Sistemul unic de aplicarea a regulilor de origine in cadrul UE, EFTA, CEFTA si diferentiat de cel al OMC, care inca pina in prezent nu este definitivat in ce priveste armonizarea lui la nivel international genereaza multe intrebari in acest domeniu va influenta direct tratamentul marfurilor de origine moldoveneasca in ce priveste accesul pe piata acestor state. CONLUZII: Aderarea Republicii Moldova la OMC Comparativ cu alte state, foste republici unionale, Moldova s-a plasat activ, fiind depasita doar de tarile baltice, Kirgistan si Georgia. Inca in a. 1993 Guvernul RM a inaintat cererea de aderare la GATT, care ulterior, dupa crearea OMC in ianuarie 1995 a fost confirmata, solicitind statut de observator OMC. Scopul aderarii la OMC se baza pe urgentarea procesului de integrare in economia mondiala, care va permite crearea unei societati democratice si o economie bazata pe principii de piata. Conform procedurii, ulterior a fost prezentat Memorandumul regimului comertului exterior, creat Grupul de Lucru pentru aderarea la OMC, au urmat runde de intrebari si raspunsuri, s-au purtat multiple negocieri bilaterale si plurilaterale privind accesul pe piata bunurilor si serviciilor, subventiile in agricultura si ajustarea legislatiei nationale la regulile OMC. Cele mai intense negocieri s-au dus cu Australia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, India, Japonia, Mexic, Polonia, Slovacia, SUA, Turcia, UE. Un bloc aparte in procesul de aderare l-a constituit atit ajustarea legislatiei existente la textele juridice ale Rundei Uruguay cit si elaborarea unor legi noi in domeniile cu impact direct sau indirect asupra comertului exterior. Avantajele aderarii la OMC pot fi impartite in 3 trei categorii a) consolidarea politicilor si institutiilor nationale pentru dirijarea comertului international atit cu bunuri cit si cu servicii care este necesara inainte si dupa aderarea la OMC pot fi efectuate; b) imbunatatirea (ameliorarea) intru-un mod mai sigur si usor accesul pe pietele semnificative de export; c) accesul la mecanismul de solutionare a diferendelor in domeniul comertului si promovarea intereselor nationale la nivel international. Asa cum au fost diferente considerabile in ce priveste cadrul politicilor si institutional a tarilor cu economii central planificate, este firesc de asteptat diferente privind oportunitatile si dezideratele pe care le ofera calitatea de membru OMC pentru anumite grupe de tari. De exemplu, multe tari cu economii in tranzitie din Europa Centrala fiind chiar deja membre a GATT sau deplasat rapid spre stabilirea unui cadru politic si institutional orientat spre economia de piata. Analizвnd sistemul de functionare a mecanismelor si circumstantele reale din tara vreau sa subliniez aditional celor mentionate mai sus ca pentru Republica Moldova:  Aderarea la OMC nu trebuie sa fie un proces definitiv sau un rezultat final, dar ca un element cheie in vederea obiectivelor politicilor nationale de dezvoltare, va reprezinta un catalizator al reformelor economice, bazate pe principii traditionale economiilor de piata;  Aderarea trebuie sa fie efectuata in conditii echilibrate, trebuie sa fie recunoscuta ca un proces foarte dificil si complicat, care poate fi taraganat, si care cere un nivel inalt de pregatire si coordonare a institutiilor guvernamentale, cit si un consens politic pentru a-l urmari eficient si pentru a apara interesele nationale;  Aderarea va permite, in primul rвnd, accesul mai larg a produselor moldovenesti pe pietele tarilor-membre ale OMC, care va implica tratarea nediscriminatorie a marfurilor noastre pe pietele externe va oferi o siguranta suplimentara investitorilor straini in ceea ce priveste cadrul regulatoriu si regimul comercial al Moldovei;  Aderarea la OMC va facilita implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si RM. Confeririea calitatii de membru al OMC, va determina gradul de oferire a economiei RM ca economie de piata. In prezent suntem la etapa finala de aderare, practic negocierile cu fost terminate, a ramas semnarea Protocolului de aderare la Acordul de la Marakesh privind constituirea OMC, urmat de procedura de aprobare finala in cadrul Sedintei oficiale ale Consiliului General al OMC, planificata in luna mai 2000 si ulterior ratificarea pachetului de documente privind procesul de aderare la OMC ale Republicii Moldova de catre Parlament. IMPLICATII SI CONSECINTELE ADERARII RM LA OMC: De ordin global Dupa aderare la OMC nu se vor schimba politicile economice, insa masurile care vor avea impact direct asupra elementelor legate de comert in domeniul agriculturii, bancar, fical altele de ordin economic vor necesita respectarea principiile de baza ale OMC. Corectitudinea si transparenta afacerilor va facilita accesul pe piata a exportatorilor moldoveni. Nerespectarea acestora trebuie adusa la cunostinta guvernelor pentru interventia statului si apararea drepturilor acordate de OMC. Prezenta RM in cadrul OMC trebuie sa fie activa, procesul de negociere a fost foarte scump si rascumpararea va consta in promovarea tuturor intereselor nationale prin prisma si mijloacele oferite de acesst forum international, si anume participarea activa la noile runde de negocieri si la procesele de aderare a partenerilor nostri principali. Va fi necesara crearea structurilor institutionale si mecanismelor de functionare relevante intensificarii activitatii comerciale, crearea reprezentantelor economico- comerciale in special in tarile europene sau numirea celor existente ca parti afiliate Departamentul Relatii Economice Externe (Ministerul Economiei si Reformelor) pentru eficientizarea promovarii comertului exterior. Deasemenea, se recomanda de a implica companii straine private specializate in promovarea imaginii si lansare a produselor moldovenesti gata de export pe pietele straine. La nivel bilateral Acordurile de liber schimb semnate ramin in vigoare. Examinarea conformitatii lor cu regulile OMC se va infaptui in primii ani dupa aderare. Perfectionarea si argumentarea preferintelor oferite statului respectiv va fi solicitata. Este nevoie de dezvoltat si initiat intelegeri sau protocoale in cadrul acordurilor semnate la nivel de institutii specializate ce vor prevedea masuri concrete de intensificare a relatiilor comerciale bilaterale consolildarea lor pe baza principiilor OMC. De a utiliza cadrul OMC si calitatea de membru OMC in vederea solutionarii oricarui tip de problema, fie economica, politica sau sociala prin prizma aspectelor economico-comerciale. Solutionarea unor probleme cu care se confrunta Republica Moldova la nivel bilateral de exemplu cu Romania, Bulgaria, Turcia, Polonia si altele. De incurajat factorii de decizie ca problemele care nu-si gasesc cu anii solutionare la nivel bilateral sa fie adresate organului de solutionare a diferendelor in cadrul OMC, cel mai constructiv si eficient mijloc. De a participa activ in cadrul proceselor de aderare a partenerilor nostri principali cum sunt Rusia, Ucraina si Belarus, folosind pirghhiile comerciale pentru solutionarea problemelor de alta natura. La nivel regional Calitate de membru la OMC este una din caile integrarii in sistemul regional al comertului. Este un semnal ca tara are intentii serioase de a stabili relatii comerciale cu tarile terte si prin legislatia ei este gata sa acorde un tratament echitabil si nediscriminatoriu. Cu tarile europene Se vor consollida relatiile economice si comerciale cu statele UE odata cu aderarea la OMC, aproape fiecare articol al Acordului de Parteneriat si Cooperare incheiat intre RM si UE face trimiteri la regulile GATT/OMC si stipuleaza ca tarile nu-si pot oferi nici un tratament mai favorabil decit pe cel care si-l ofera reciproc membrii OMC. Relatiile comerciale regionale pot lua amploare, iar dezvoltarea acestora pe baza unor principii international armonizate reduce riscul necredibilitatii si neeficientei schimburilor comerciale. Se vor intensifica si majora fluxurile de investitii straine. Sistemul unic de aplicarea a regulilor de origine in cadrul UE, EFTA, CEFTA si CEEC bazat pe regulile de baza ale OMC, genereaza multe dificultati si influenteza direct tratamentul acordat marfurilor noastre pe piata acestor state, dat fiind faptul ca nu avem un sistem de determinare a regulilor de origine RM bazat pe principiile regionale sau internationale. Aderarea la OMC va permite dezvoltarea cooperarii avansate in cadrul CEFTA, vom avea posibilitate ca rezultat al unor activitati sa estimam si sa demonstram avantajele economice generate de aplicarea unui regim preferential cu tarile CEFTA. Aderarea la OMC a fost una din preconditiile aderarii Republicii Moldova la CEFTA. Dupa aderarea la OMC va fi necesar de modificat Prevederile APC, deoarece acest Acord face referinte la Acordul GATT, iar regulile OMC, care au inlocuit GATT, sunt mult mai largi si mai detaliate. Va fi nevoie de renegocierea APC-ului si orientarea clauzelor spre acelea de tipul celor stipulate in Acordurile de asociere cu tarile candidate, ceea ce va constitui un pas inainte pe calea integrarii in Uniunea Europeana. Implementarea pe deplin a regulilor OMC de catre RM va determina posibilitatea initierii si negocierii unui Acord de comert liber sau preferential cu UE. Cu tarile CSI Este nevoie de analizat care sunt factorii principali care faciliteaza comertul cu statele CSI (transportul, vecinatate, standadele, vechimea relatiilor, notoritatea produselor, imaginea tarii, nivelul de investitii reciproce, etc.) si care sunt riscurile economiei nationale in cazul pierderii acestor piete de desfacere. Participarea activa a Republicii Moldova la procesele de aderare a acestor state la OMC va determina clar cit de necesara este mentinerea acestor relatii in regim preferential, atitudinea si scopurile ambelor parti in consolidarea relatiilor economice-comerciale. De analizat care sunt posibilitatile de reorientare geografica a exporturilor si importurilor, pentru a diminua dependenta unilaterala a comertului exterior al RM de pietele traditionale, ce opereaza astazi in afara unui sistem de reguli sigur si transparent. Implicatii asupra sectorului real  Dezvoltarea comertului cu servicii pe baza principiilor internationale trebuie sa devina o prioritate a statutului. Este necesara crearea cadrului legal in acest domeniu; devine posibil exportul fortei de munca in baza acordurilor bilaterale.  Toti agentii economici din Republica Moldova, inclusiv din Transnistria, antrenati in activitatile de comert exterior inlcusiv de pe teritoriul Transnistrie trebuie sa se conformeze sistemului unic de reguli ale OMC si legislatiei RM, adus in conformitate cu prevederile OMC. Aceasta poate sa contribuie partial la solutionarea conflictului transnistrean.  Respectarea clasificarii vamale pentru circulatia marfurilor conform sistemului international de codificare si descriere si normelor privind declararea vamala a marfurilor va spori veniturile la buget.  Respectarea cerintelor internationale obligatorii fata de produse si fata de plasarea lor pe piata in conformitate cu cerintele standardelor si reglementarilor tehnice aplicate pe teritoriul Republicii Moldova, orientarea acestora spre normele internationale va spori exporturile si credibilitatea consumatorului. In concluzie, sistemul mondial al comertului se reflecta in general asupra dezvoltarii societatii si anume: inlesneste viata pentru toti, reduce cheltuielile de trai, ofera un sortiment mult mai larg si mai variat de produse, sporeste veniturile, stimuleaza cresterea economica, face viata mai eficienta, incurajeaza guvernele bune si le protejeaza de lobism, contribuie la promovarea pacii etc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva