Оплаченная реклама

sâmbătă, 10 august 2013

Comitetul regiunilor CR

La început, politica regională comunitară nu era înscrisă în preocupările tratatelor comunitare, deşi unele dispoziţii ale acestora se refereau şi la regiuni. Asemenea referiri aveau loc fie în cadrul politicilor comune privitoare la agricultură sau transporturi, fie în cadrul politicilor comunitare sociale. Comunităţile au pus însă pe parcurs bazele viitoarei politici regionale. Astfel, în 1988, Comisia a instituit un Comitet consultativ al colectivităţilor regionale şi locale, după ce în 1967 se crease o Direcţie generală de politică regională şi în 1975 un Comitet de politică regională.
O dificultate care a apărut încă de la început a fost absenţa unui concept adoptat de toate statele membre asupra noţiunii de "regiune". A trebuit ca însăşi Comisia să dea un conţinut noţiunii de regiune, plecând de la câteva caracteristici dominante. În acest fel, se disting regiuni cu dezvoltare întârziată, regiuni industriale în declin, regiuni puternic industrializate, regiuni agricole, regiuni urbane cu probleme, regiuni periferice, frontaliere, maritime, insulare.
Pentru a răspunde în mod coerent unei asemenea probleme, Tratatul de la Maastricht a creat în cadrul Uniunii Europene (art. 197A - 198C) un "Comitet al Regiunilor" compus din reprezentanţi ai diferitelor colectivităţi regionale şi locale. Acest Comitet a fost creat ca urmare a presiunilor tot mai mari pe care colectivităţile regionale şi locale le exercitau asupra statelor membre pentru a determina şi participarea lor la luarea deciziilor.
Numărul membrilor Comitetului şi repartizarea locurilor sunt aceleaşi cu cele din Comitetul Economic şi Social (222). Există şi un număr de membri supleanţi egal cu cel al membrilor plini. Toţi aceştia sunt propuşi de statele membre şi numiţi de Consiliu pentru o perioadă de patru ani, cu mandat reînnoibil. Preşedintele, vicepreşedintele şi biroul sunt aleşi pentru o perioadă de doi ani.
Membrii Comitetului au calitatea de reprezentanţi ai colectivităţilor regionale şi locale, nu sunt legaţi de nici un mandat imperativ, exercitându-şi atribuţiile în mod independent, numai în interesul general al Comunităţii. Este un mandat de natură politică.
Comitetul regiunilor îşi stabileşte propriul regulament de funcţionare, care trebuie să primească aprobarea unanimă a Consiliului (a fost aprobat la 25 mai 1994). Sesiunea constitutivă s-a ţinut la 9-10 martie 1994.
Consultarea Comitetului regiunilor se face în acelaşi mod cu a Comitetului economic şi social. Este obligatorie, dacă este cerută de Tratat; poate fi cerută şi de Comisie sau de Consiliu, din iniţiativa acestora, dacă se consideră oportună consultarea. Comitetul regiunilor, la fel ca şi Comitetul economic şi social, are dreptul de a emite avize atunci când apreciază a fi necesar.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva