Оплаченная реклама

miercuri, 21 august 2013

Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene

Curtea de Conturi a Comunităţilor Europene a fost instituită prin Tratatul de la Bruxelles, care a adus şi importante modificări unor dispoziţii financiare prevăzând printre altele şi lărgirea puterilor bugetare ale Parlamentului European. Tratatul a fost semnat la 22 iulie 1975 a intrat în vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg în şedinţa constitutivă.
Curtea de Conturi a devenit o instituţie independentă, însărcinată cu verificarea gestiunii finanţelor comunitare. Iniţial, în cadrul CECO şi CEEA, sarcina de control financiar era atribuită "comisarilor de conturi", iar în cadrul CEE unei "Comisii de control". Evoluţia Curţii de Conturi a fost marcată de creşterea competenţelor Parlamentului European, devenit pe parcurs şi o autoritate bugetară. Câteva tratate au marcat această evoluţie: Tratatul din 22 aprilie 1970 referitor la modificarea unor dispoziţii bugetare din Tratatele care au creat cele trei Comunităţi, Tratatul de fuziune precum şi Tratatul din 22 iulie 1975 de la Bruxelles.
Necesitatea creării acestei instituţii a fost determinată de creşterea importantă a volumului finanţelor comunitare, de diversitatea surselor şi a cheltuielilor acestui volum, de complexitatea operaţiunilor pe care gestiunea lor le impunea precum şi a gestionării creditelor bugetare. Î legătură cu autorităţile naţionale competente, Curtea poate proceda la verificări în statele membre şi poate să ceară să i se furnizeze documentele justificative necesare.
Este vorba de un control extern, independent de instituţiile şi organele comunitare controlate deoarece un control intern era asigurat de controlori financiari proprii ai fiecărei instituţii.
Curtea este compusă din câte un membru pentru fiecare stat comunitar, cu un statut asemănător cu cel al membrilor Curţii de Justiţie. Membrii Curţii de Conturi sunt numiţi de către Consiliu, după o prealabilă consultare a Parlamentului, criteriile fiind competenţa şi independenţa lor. Membrii săi funcţionează pe principiul colegialităţii, aleg un preşedinte pentru un mandat de trei ani, cu posibilitatea reînnoirii lui. Deciziile, rapoartele sau avizele Curţii de Conturi sunt luate cu majoritate de voturi, în conformitate cu prevederile regulamentului intern de funcţionare. În timpul mandatului lor, membrii Curţii nu pot exercita nici o altă activitate profesională, sunt inamovibili şi faţă de statul al cărui cetăţeni sunt şi faţă de orice structură în afara Curţii în completul ei.
Activitatea Curţii de Conturi se desfăşoară prin intermediul unor sectoare conduse fiecare de câte un membru al Curţii. Aceste sectoare au atribuţii precizate pe fiecare domeniu, cum ar fi sectorul care controlează Fondul european de dezvoltare sau sectorul pentru controlul Fondului european de dezvoltare regională sau sectorul pentru controlul Fondului european de orientare şi de garanţie agricolă, pentru Fondul social, pentru fondurile de acţiune în favoarea Europei Centrale şi Estice.
Sectoarele sunt formate din funcţionari şi agenţi care efectuează controalele după programele stabilite de către membrii care au responsabilitatea acestora.
Grupurile pregătitoare reunesc mai multe sectoare şi sunt conduse de membrii Curţii responsabili ai sectoarelor în cauză. Obiectul lor principal de activitate este finalizarea proiectelor de rapoarte şi de avize elaborate de către sectoare şi care urmează a fi prezentate Curţii. Curtea de Conturi efectuează controlul asupra tuturor încasărilor şi cheltuielilor Comunităţilor precum şi ale oricărui organism creat de acestea.
În consecinţă, controlul se efectuează asupra bugetului Comunităţilor, asupra tuturor operaţiunilor financiare bugetare şi extrabugetare, asupra fondurilor comunitare precum şi asupra acţiunilor finanţate de buget care sunt gestionate de Banca Europeană de Investiţii.
Controlul urmăreşte legalitatea, regularitatea încasărilor şi cheltuielilor, cu un cuvânt, buna gestiune financiară.


Curtea de Conturi are competenţe şi de natură consultativă, în sensul că avizează proiecte de acte juridice referitoare la finanţele comunitare.
La încheierea exerciţiului bugetar anual, Curtea de Conturi îşi întocmeşte rapoarte generale asupra întregii activităţi de control în care, în afară de rezultatele strict financiare, înscrie şi eventualele disfuncţionalităţi ale politicilor conduse de Comunităţi. Aceste rapoarte sunt publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor, însoţite de observaţiile organelor interesate, observaţii cu caracter confidenţial, înscrise în afara raportului şi transmise toate Parlamentului şi Consiliului.
Curtea de Conturi poate prezenta şi din proprie iniţiativă rapoarte speciale care cuprind observaţii asupra unor probleme deosebite.
Diferitele instituţii interesate pot lua poziţie cu privire la observaţiile şi criticile înscrise în rapoarte, observaţii şi critici care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor în acelaşi timp cu raportul anual.
Toate acestea înseamnă că acţiunile controlului financiar sunt transparente; bugetul Comunităţilor este de asemenea transparent. Chiar după închiderea exerciţiului bugetar, Curtea poate să supună controlului sau unei analize specifice şi operaţiuni care nu au fost încă definitivate.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva