Оплаченная реклама

miercuri, 21 august 2013

Date sintetice despre Taiwan

Istoria şi economia Taiwan-ului, ca ţară nou industrializată, este strâns conectată de China şi Japonia. Alături de alte ţări asiatice mici impuse în competiţie globală pe parcursul ultimelor 4-5 decenii (Singapore, Thailanda, Corea de Sud, Hong Kong etc.), Taiwan se constituie într-un exemplu sau model de ţară ce a atins prosperitatea economică într-o perioadă istorică scurtă. Cum se explică succesul economic înregistrat de economia taiwaneză? Ce strategii macroeconomice au fost aplicate ? Care au fost rolul statului în susţinerea afacerilor? Ce practici s-au proceduri de management aplică firmele din această ţară? În ce măsură decolajul economic al Taiwan-ului s-a bazat pe import de tehnologie, cunoştinţe generale şi management? Ce rol a jucat importul de know – how în susţinerea dezvoltării economice? Poate fi adaptat modelul aplicat de Taiwan de către alte ţări, în speţă România? Ce concluzii utile pragmatic pot formula firmele româneşti analizând practicile de afaceri din această ţară?
Evident că este dificil de oferit răspunsuri complete la întrebări de tipul celor invocate şi că înţelegerea, eventual „decantarea”, unor modele de dezvoltare a afacerilor se poate face doar „pas cu pas”. Astfel, pentru a înţelege specificul managementului taiwanez şi succesul reportat de această economie în competiţia globală, vom începe cu prezentarea unor date sintetice:[1]
a)      Taiwan este situat la 160 km sud est de China, între Japonia şi Hong Kong, include o
insulă principală şi alte 64 insule mai mici, 22 milioane populaţie, capitala Taipei având 3 milioanei locuitori (date comparabile cu România); în capitală au sediul principal majoritatea companiilor importante, se află sediul al The Taiwan Stock Exchange, bănci şi corporaţii străine; alte centre de afaceri sunt:
-         Kaohsiung, al doilea oraş ca număr de locuitori, este al zecelea port din lume ca volum al traficului, comparabil cu oraşul japonez Osaka, renumit pentru transport maritim containerizat (locul trei în lume), investiţii pentru extindere de 11 miliarde USD etc.
-         Taichung este renumit drept centru universitar, cultural şi de cercetare ştiinţifică
b)      Taiwan, ca şi Japonia, dispune de puţine resurse naturale, importă circa 90% din
necesarul de energie folosită (petrol, gaze, cărbune, electricitate etc.); din total forţă de muncă activă (9 milioane persoane), circa 12 % lucrează în agricultură, 40 % în industrie şi 47% în servicii; limba oficială este chineza mandarină şi alte dialecte. Venitul anual pe locuitor este estimat la circa 20 000 USD (mai ridicat decât GDP per locuitor oficial), inflaţia este de circa 3%, anul financiar începe la 1 iulie.
c)      Educaţia în Taiwan: colegii universitare de stat şi particulare, inclusiv cu predare în limba
engleză, aceasta fiind şi limba de lucru în relaţiile cu firmele străine (mai puţin China). Ţări precum SUA, Japonia şi UE au recunoscut relaţiile speciale dintre China şi Taipei, dar menţin şi legături directe cu Taipei (exemplu: SUA prin Institutul American în Taiwan , institut ce funcţionează ca o ambasadă, cu atribuţiuni în sfera diplomatică, emitere vize etc.)
d)     Economia taiwaneză are infrastructură în curs de modernizare (autostrăzi, reţele de telecomunicaţii de stat şi private etc.); dezvoltă rapid sectoare de vârf precum IT, aerospaţiale, bunuri de larg consum. Aproximativ 20% din comerţul exterior anual este orientat pe relaţia China, 60% Japonia, balanţa de plăţi este permanentă excedentară cu 12 - 15 miliarde USD / an, astfel că fără exporturi Taiwan ar fi doar o insulă în mare între Japonia şi Singapore; 30% din GDP este asigurat de firme cu capital majoritar de stat.




[1] Kevin Chambers – Succed in Business. The essential guide for business and  investment in Taiwan, Time Editions Ltd Graphic Arts Center, Portland, 1999

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva