Оплаченная реклама

marți, 10 septembrie 2013

Despre compania paneuropeană

Localizate în ţări/state diferite şi aflate într-o competiţie acerbă în structura aceloraşi pieţe, întreprinderile din UE sunt, totodată, caracterizate de aspecte unitare, comune: vizează obiectieve apropiate, concurează cu firme japoneze şi americane, se supun aceloraşi Directive ale UE, au o parte din acţionariat comun, respectă anumite standarde de producţie şi distribuţie, aplică practici apropiate de management zilnic etc. Conform datelor din tabelul nr. 12.4. (număr firme, angajaţi, cifră de afaceri şi IMM) se pot forma unele concluzii pentru UE „cei 15”:[1]

Tabelul nr. 12.4. Distribuţia întreprinderilor din UE pe ţări
Indicatori
Ţara
Număr de întreprinderi
(mii)
Număr de persoane ocupate (mil)
Cifra de afaceri (miliarde euro)
Ponderea IMM* în total angajaţi (%)
EUR 15**
15.777
101
11.636,20
66,2
Belgia
396
3
377,5
56,2
Danemarca
163
1,4
172,9
72,5
Germania
2.420
24
2.865,1
59,9
Grecia
1.038
2
n.d.
85,6
Spania
2.166
10,4
n.d.
81,1
Franţa
1.956
14,4
1.753,8
63,4
Irlanda
81
0,6
n.d.
79,3
Italia
3.243
13,5
1.695,4
78,7
Luxemburg
15
0,1
20,4
71,0
Olanda
395
4,3
475,0
60,9
Austria
188
2
232,9
68,0
Portugalia
626
3
151,3
77,5
Finlanda
199
1
137,1
56,6
Suedia
341
2,2
368,2
65,2
Marea Britanie
2.549
19
2.189
57,7
*IMM – întreprinderi mici şi mijlocii cu 0-249 salariaţi
**EUR 15 – ansamblul ţărilor UE începând cu 1 ianuarie 1995
Sursa: M. Comănescu – Management european; Copyright © All rights Reserved
- IMM-urile deţin în toate cele 15 ţări UE o pondere considerabilă ca număr de înmatriculări, dar şi-n ceea ce priveşte număr salariaţi, cifră afaceri etc.
- în ţările din sudul continentului (Grecia, Spania, Italia, Portugalia), firmele sunt uzual mai mici ca dimensiune;
- în ţări precum Germania, Luxemburg, Olanda şi Austria dimensiunea medie a firmelor este aproximativ dublă faţă de sud;
- firmele din celelalte ţări (Belgia, Danemarca, Franţa, UK, Suedia, Finlanda, Irlanda) ocupă o poziţie intermediară ca dimensiune medie; în toate aceste ţări sectorul IMM este puternic şi dinamic.

Deşi există diferenţe în metodologia statistică din SUA şi Japonia, faţă de UE, în tabelul
nr. 12.5. se prezintă o analiză comparativă.

Tabelul nr. 12.5. Populaţia activă în UE, SUA şi Japonia
Ţara
Indicatori
EUR 15
SUA
Japonia
Populaţie (milioane)
369,0
258,0
125,0
Total angajaţi civili (milioane)
450,0
118,0
64,0
Şomaj (%)
9,6
7,4
2,2
Procent de activitate (angajaţi/populaţie, %)
40,7
45,8
51,2
Sursa: Les Entreprises en Europe, Quatrieme Rapport: les Entreprises de L’Union – Facts Essentiels, Commission Europeenne, Luxembourg, 1996; M. Comănescu – Management European, Ed. Economică, 2001

Managerii europeni sunt confruntaţi cu schimbarea naturii rolurilor pe care le au; cele mai semnificative sunt următoarele:[2]
    la începutul carierei, managerul trebuie să fie un „discipol”, să înveţe continuu, mai ales din experienţa celorlalţi, din viaţa organizaţiei;
    să fie un specialist pentru a putea pretinde şi analiza informaţii atât de necesare procesului decizional;
    să fie un supervizor care să aibă abilitatea de a face sistemele să funcţioneze şi să rezolve probleme perturbatoare rapid şi eficient;
    să fie operaţional, adică să se concentreze pe buna fiuncţionare a legăturilor interrelaţionare între obiectivele economice, tehnice, sociale şi politice;
    să fie un manager de vârf (top), să aibă o viziune clară asupra evoluţiei viitoare a întreprinderii.

Funcţionarea pieţei unice europene implică un proces de concentrare a întreprinderilor, de absorbţie şi asociere, într-un cuvânt o transnaţionalizare a întreprinderilor şi grupurilor de întreprinderi; s-a elaborat o directivă prin care se stabileşte necesitatea informării şi consultării reprezentanţilor salariaţilor din întreprindere ce îşi desfăşoară activitatea în mai multe state membre UE. Constatându-se că procedurile pentru informarea şi consultarea lucrătorilor, prevăzute în legislaţie, sau practicile statelor membre diferă s-a hotărât ca în fiecare întreprindere de dimensiuni comunicare să se instituie un consiliu european de administraţie sau o procedură de informare şi consultare a acestora.
În vederea îmbunătăţirii mediului în care acţionează întreprinderile europene, Comisia Europeană a iniţiat câteva acţiuni prioritare:
-   simplificarea procedurilor administrative;
-   lupta împotriva întârzierilor de plăţi;
-   facilitatea cedării / preluării întreprinderilor;
-   ameliorarea accesului la credite;
-   reducerea fiscalităţii în favoarea întreprinderii;
-   reorientarea şi reducerea ajutoarelor de stat;
-   accentuarea inovării şi a accesului la noile tehnologii;
Comisia Europeană consideră că aceste eforturi trebuie dublate de măsuri ferme care se impun a fi luate în fiecare din statele membre; printre acestea menţionăm:[3]
· includerea în sistemele naţionale de educaţie şi formare profesională a unor programe consacrate culturii întreprinderii şi activităţii manageriale;
· încurajarea instituţiilor de cercetare, a universităţilor şi a cercetătorilor individuali de a crea noi proiecte de întreprindere;
· vizarea grupurilor specifice – femei, şomeri, persoane defavorizate – pentru a le sensibiliza să-şi creeze afaceri proprii;
· determinarea cadrului instituţional şi impulsionarea partenerilor externi să fie deschişi la cerinţele noilor întreprinderi, în special prin formarea profesională permanentă;
· dezvoltarea locurilor de muncă independente, ca o opţiune în planul de cariere şi în recalificarea şomerilor (compania fără salariaţi);
· ameliorarea accesului managerilor la perfecţionarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor, abilităţilor prin crearea de cursuri la nivel local şi organizarea unor module flexibile;
· promovarea tutoriatului întreprinderilor noi de către şefi de firme sau profesionişti experimentaţi şi organizarea unei reţele de comunicare pentru tinerii întreprinzători;
· încurajarea marilor întreprinderi de a externaliza unele dintre funcţiuni pentru crearea de mici întreprinderi şi a profita de astfel de oportunităţi;
· îmbunătăţirea imaginii întreprinderii în societate, faţă de clienţi şi faţă de proprii angajaţi.






[1] M. Comănescu – Management European, Ed. Economică, Bucureşti, 2001
[2] M. Comănescu – Management European, Ed. Economică, 2001
[3] M. Comănescu – Management European, Ed. Economică, 2001

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva