Оплаченная реклама

marți, 10 septembrie 2013

Dovada filiatiei fata de mama

Filiatia fata de mama se mai numeste maternitate si rezulta din faptul nasterii (art. 47 Codul Familiei). De aceea, pentru stabilirea filiatiei fata de mama, trebuie sa se dovedeasca faptul nasterii copilului, precum si identitatea dintre copilul nascut si cel ce vrea sa-si stabileasca filiatia.[1]
            Potrivit regulilor de drept comun, dovada acestor elemente ale filiatiei fata de mama ar urma sa se faca prin orice mijloc de proba, deoarece este vorba de fapte maritale. Cu toate acestea, art. 47 Codul Familiei prevede ca dovada filiatiei se face prin certificatul constatator al nasterii. In literatura juridica s-a pus problema interpretarii sensului acestui text. Intr-o parere[2], s-a spus ca certificatul constatator al nasterii face dovada atât a faptului nasterii, cat si a identitatii copilului, adica a filiatiei fata de mama. Daca, insa, se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, dovada nasterii si a identitatii se poate face prin orice mijloc de proba, in fata instantei judecatoresti. Potrivit unei alte pareri[3] certificatul constatator al nasterii dovedeste numai faptul ca mama la care se refera a nascut un copil, precum si data când s-a întâmplat acest fapt; certificatul nu poate dovedi faptul ca acest copil este cel a carui filiatie urmeaza sa fie stabilita, adica identitatea. In acelasi sens, se adauga ca daca s-ar contesta identitatea copilului care invoca certificatul, cu cel la care se refera certificatul invocat, dovada filiatiei fata de mama, in masura in care rezulta din certificat, va trebui sa fie întregita, pentru a fi completa, cu stabilirea identitatii contestate, cu orice mijloc de proba.
            Adoptarea uneia sau a alteia din cele doua solutii prezinta o mare importanta. Starea civila a unei persoane - deci si filiatia fata de mama - nu poate fi supusa discutiei in cazul in care certificatul de nastere este conform cu folosirea starii civile, adica ambel 818m127i e arata ca mama a copilului pe aceeasi femeie.
            Rezulta ca folosirea starii civile dovedeste atât faptul nasterii, cat si faptul identitatii.
            Folosirea starii civile (posesia de stat) este starea de fapt din care rezulta ca un copil este al unei anumite femei. Aceasta stare de fapt rezulta, in principal, din întrunirea urmatoarelor elemente:
a)      acel copil poarta in mod constant numele mamei;
b)     acel copil este considerat in aceasta calitate ca atare de catre mama lui si familia acesteia;
c)     acel copil este considerat in aceasta calitate si de catre celelalte persoane.
Dovada acestor elemente se poate face prin orice mijloc de proba, dupa cum tot astfel pot fi combatute.
            Starea civila a unei persoane poate fi pusa in discutie în urmatoarele situatii:
1.      copilul are certificat de nastere si folosirea starii civile, dar acestea nu sunt concordante. In aceasta situatie, copilul poate introduce actiune în justitie pentru stabilirea adevaratei filiatii, dupa cum orice interesat poate contesta filiatia aratata de certificatul de nastere sau de folosirea starii civile;
2.      copilul nu are nici certificat de nastere, nici folosirea starii civile. In aceasta situatie, copilul poate porni o actiune in justitie in stabilirea filiatiei fata de mama, dupa cum si aceasta poate sa recunoasca pe copil. Este evident ca o actiune de contestare de stare civila nu poate interveni de vreme ce copilul nu are nici certificat de nastere, nici folosirea starii civile;
3.      copilul are certificat de nastere, dar nu are folosinta starii civile. In aceasta situatie, copilul poate intenta o actiune in justitie pentru stabilirea adevaratei filiatii fata de mama, dupa cum orice persoana interesata poate contesta starea civila aratata de certificatul de nastere.
In ceea ce priveste dovada nasterii in cazul adoptiei, in asemenea situatie se intocmeste un nou act de nastere, pentru cel adoptat, in care adoptatorii sunt trecuti ca parinti firesti. De aceea, noul act de nastere nu face dovada faptului nasterii, fata de mama fireasca a copilului adoptat.

Legea prevede ca vechiul act de nastere se pastreaza si se face mentiune pe el despre întocmirea celui nou.[4]

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva