Оплаченная реклама

marți, 10 septembrie 2013

Evaluarea investitiilor in IT

Investitia in IT a devenit o parte dominanta a capitalului de expansiune a bugetului multor organizatii, atat in sectoarele de servicii cat si de manufactura. Drept rezultat al luarii deciziilor se pun urmatoarele intrebari dificile:
-         Cum ar trebui investitiile IT sa fie proiectate si conduse spre a asigura alinie-rea cu strategia corporate ?
-         Cum ar trebui aceste investitii justificate si cum poate fi masurat succesul retroactiv ?
-         Ce ar mai fi necesar, in afara de tehnologie, pentru a atinge potentialul maxim al IT ?
-         Care sunt riscurile implicatiilor acestor investitii ?
-         Cum poate fi condusa valoarea acestor investitii, in timp ?
Aceste intrebari nu sunt noi, dar nu s-a raspuns la ele in mod satisfacator. In acest capitol noi developam o metoda, formala si practica, de evaluare a investiilor in IT.
Determinarea valoarii investitiilor IT este dificila. Cu toate ca costurile par a fi de neidentificat, multe dintre beneficii sunt evidente. De exemplu consideram investitia in sistemul de posta electronica (E-mail) intr-un grup de lucru dispersat geografic. Ca si in cazul multor investitii in infrastructura, incercarea de a justifica E-mail – ul doar in baza eficientei sale, este probabil sa nu dea rezultate. E-mail – ul poate fi un inlocuitor pentru alte forme de comunicare dar valoarea sa reala vine o data cu expansiunea sa prin organizare si prin alte aplicatii mai sofisticate adaugate E-mail – ului de baza. E-mail – ul intr-un grup de lucru poate sa se dezvolte print-un sistem managerial intern, care in timp poate evolua intr-o baza de date pentru intreaga organizatie. De obicei difuzarea unui E-mail intern si evolutia sa spre o forma mai inalta de distribuire a informatiilor, necesita o perioada mare de timp. Astfel exista o importanta periada de timp “mort” intre punctul initial al investitiei si ziua cand valoarea este evidentiata. Cum sugereaza exemplu, investitia poate fi astfel planificata astfel incat scopul final devine amsamblul organizatiei, desi ideea investitiei initiale era un singur departament. Complexitatea evaluarii cresterilor investitiilor IT este nu doar pentru ca ar fi dificil de quantificat valoarea dar si pentru ca este dificil de prezis traectoria si ritmul invetitiei tehnologice.
In acest capitol ne propunem un nou mod de gandire despre aceste beneficii, care conduce spre un nou mod de manegement al investitiilor IT.
Propunerea noastra impune doua standarde de gandire asupra acestor investitii:
-         considerandu-le o punte de legatura peste lacunele din potentialul afacerii;
-         considerand potentialul afacerii drept o optiune de furnizare, in scopul de a fi mai compatibila cu incertitudinea.   

Caracterizand potentialul afacerii drept crescator dintr-un set de operatii, noi oferim o cale de a imbunatatii alinierea dintre perspectiva tehnologiei conducerii afacerii si perspectiva generala a conducerii afacerii. De asemenea noi vedem investitia initiala in termenii optiunii pe care o creaza pentru firma. Exersand aceste optiuni, care de obicei necesita investitii ulterioare, dam posibilitatea firmei sa atraga un set mai mare de beneficii.

Atat afacerea cat si conucatorii proiectului trebuie sa recunoasca ca valoa-rea este derivata din potentialul afacerii, nu doar din investitiile specifice in tehnologie. Continuind cu exemplul E-mail – ului, cand punem problema doar tehnologic, E-mail – ul furnizeaza abilitatea de a grabi sincronizarea comunicatiei, inlocuind convorbirile telefonice sau intalnirile directe. Totusi pentru a obtine o valoare mai inalta din investitia E-mail – ului, munca trebuie reorganizata in jurul acestei tehnologii. Exista oportunitati de a imbunatatii coordonarea sarcinilor. Frecvent exista o participare mare la luarea deciziilor. Suplimentar, beneficiile de ordin superior pot rezuta cand modul de comunicare mai simplu si mai putin formal transmis prin E-mail conduce organizatiile sa formeze noi aliante cu consumatorii si firnizorii lor. Aceasta poate creea noi oportunitati pentru comu-nicarea in masa si reducerea la noul produs a timpului de fabricatie, amandoua fiind exemple a noii capabilitati a afacerii care poate sa apara ca rezultat al considerari E-mail – ului drept mai mult decat doar o investitie in tehnologie.

Rezumam prima parte a propunerii noastre, argumentand ca proiectarea si justificarea unei investitii in tehnologie trebuie sa inceapa cu setul de capabilitati afaceriale dorit care prezinta din intreaga afacere scopurile firmei. Problema investitiei poate fi interpretata drept transformarea capabilitatilor afacerii de astazi in acelea dorite pentru viitor. Concentrandu-ne asupra capabilitatilor, largim scopul investitiei pentru a nu include doar investitia fizica (tehnologica), ci si schimbarile capitalului uman si formei de organizare (parteneriate).

Al doilea concept fundamental al metodologiei noastre recunoaste optiunile reale create de investitiile strategice. Aceste optiuni creeaza valoarea prin activarea manegementului de a reactiona la schimbarea conditiilor prin alterarea timpului, gradarii si configuratiei investitiilor, astfel ca modificand modelul de intoarcere a riscului veniturilor investitiei. Folosind obtiunile reale, cei care  iau decizii nu sunt capabili doar sa evalueze valoarea unei investitii dar si profilul riscului.
In exemplul cu E-mail – ul, daca prima etapa (implementarea E-mail – ul unui grup de lucru) conditiile afacerii sunt ideale, proiectul este transferat altor grupuri din organizatie si poate fi accelerat. Daca conditiile nu sunt ideale, atunci ar trebui urmarit un plan de expansiune mai conservator. Daca aceste conditii sunt nefavorabile proiectul ar putea fi amanat, reconfigurat sau chiar abandonat. Procurarea capabilitatii afaceriale finale este de obiceistructurata ca un proces cu mai multe etape, astfel incat conducerea poate retine abilitatea de a reactiona la conditiile schimbatoare, pe o baza in evolutie. De fapt este chiar improbabilitatea despre viitorul conditiilor afacerii cea ce face optiunea valoroasa. Dezvoltarile recente in teoria costurilor optiunilor reale pot, cu modificari potrivite, sa fie adoptate sa evalueze flexibilitatea inerenta in asemenea programe de investitii.
Legam aceste concepte de capabilitatea afacerii si optiunile reale folosind notiunea economistului neoclasic despre o frontiera a posibilitatii productiei. Capabilitatile afacerii permit unei firme sa-si transforme factorii de introducere intr-un set de produse si servicii. Cu toate ca produsele si serviciile pot fi valorificate, orice evaluare este contingenta cu conditiile de pe piata si cu gradul de succes in atingerea capabilitatii. Capabilitatea bazata pe abordarea optiunilor reale furnizeaza bazele pentru decizia de investire care incorporeaza efectul contingentelor asupra transformarii si factorii de introducere.
Formalizam abordarea intr-un proces de investitie, proiectare si analiza de patru pasi, care va imbunatatii alinierea scopurilor proiectelor IT in viziunea globala a afacerii unei firme:
1.     Identificarea capabilitatilor curente si dorite ale afacerii;
2.     Proiectarea unui program de investitii pentru a obtine capabilitatile dorite;
3.     Estimarea beneficiilor si costurilor (in termenii fluxului monetar), rezultate din capabilitatile realizate;
4.     Desfasurarea fluxului monetar pentru a obtine valoarea pe piata a investitiei.
Implementarea abordarii optiunilor reale necesita monitorizare reeva-luare si  reproiectare periodica a programului de investire. Deciziile de investire nu sunt pur si simplu luate dintr-o data si inaintate pentru executare conducatorului proiectului dar mai de graba investitiile sunt calculate in timp. Acesta este un contrast puternic al unor practici actuale, unde mai intai sunt luate deciziile de investire si apoi proiectele sunt conduse punand accent pe implementarea tehnologiei fara o considerare adecvata a nacesitatilor proiectului in lumina schimbarii conditiilor afacerii. Schimbul de la conducerea proiectului la conducerea investitiei necesita ca firma sa porneasca procesul conducerii investitiei cu masurile metrice cerute, monitorizand planurile si autoritatea luarii deciziilor.
Restul acestui capitol este organizat dupa cum urmeaza: in prima sectiune, vom elucida conceptul de capabilitate a afacerii si il vom descrie in termeni de conducere operationala a tehnologiei, organizare si proces. A doua sectiune dezvolta metodologia celor patru pasi si prezinta radacinile tehnicii de evaluare a optiunilor reale. In a treia sectiune vom ilustra procesul conduceii investitiei prin analizarea modului cum o firma bancara de creditare canadiana influenteaza imaginea tehnologica sa construiasca mai multe capabilitati afaceriale importante. In cele din urma sectiunea a patra conclude cu lectiile invatate si planurile cercetarii viitoare.
-US s� 5 = f ��� ��� 14.0pt; color:purple'>Focul

Viata, dupa filosof, are o temperatura normala, astfel incat mediocrii sa poata trai. El se revolta acestei realitati si propune “metoda agoniei” prin care vrea sa demonstreze lumii ca fiecare dintre noi e capabil de mai mult. Ar pune foc lumii, cu scopul de a le releva tuturor esenta vietii. Acest foc ar ridica temperatura vietii. Flacarile sunt un simbol al aspiratiei filosofului spre depasirea conditiei umane.Baia de foc este calea ideala de purificare, de emancipare de sub greutatea trupului.Focul da iluzia unei morti armonioase, gratioase.
“As vrea sa fiu ridicat de elanul si transcendenta flacarilor, sa fiu aruncat de impulsul lor insinuant si fin, sa plutesc intr-o mare de flacari”

·        Cunoastere si naivitate
La nivel emotional, naivitatea reprezinta cel mai fecund teren, este o stare pura unica, insa ea se regaseste la foarte putini dintre noi, pentru ca a fost distrusa de cunoastere, “dusmana declarata vietii”. Filosoful distinge in acest sens doua atitudini fundamentale in viata: cea naiva si cea eroica. Din pacate, majoritatea suntem ghidati de cea eroica, ne aruncam in viata pentru a dobandi trimful si uitam primordialul.
“Nu toti oamenii au pierdut naivitatea, de accea nu toti oamenii sunt nefericiti”

·        Fericirea
O conditie esentiala de a accede la fericire este inconstienta organica, ce se traduce prin ignoranta omului asupra propriei conditii.In momentul in care omul atinge starea sublima de fericire, daca aceasta exista, ea trebuie comunicata.Asa cum avem lacrimi pentru suferinta, ar trebui sa stim sa ne exteriorizam si fericirea.Nefericirea provine din noi insine si a realiza aceasta inseamna primul pas spre a o combate.La fericire mai contribuie si frumusetea, care ne apropie de beatitudine.
“Fericiti sunt aceia care pot trai in moment , care pot trai prezentul absolut, pe care nu-I intereseaza decat beatitudinea clipei”



·        Suferinta
Filosoful estimeaza ca suferinta nu are justificare, nu exista un criteriu obiectiv dupa care sunt alesi cei ce sufera. Suferinta este nascuta din bestialitatea vietii si de obicei dureaza.Totusi, omul are marele avantaj de a putea suferi singur si de a-si controla mimica fetei in acele momente.Lacrimile sunt manifestari ale suferintei, si de multe ori ele se transforma in ganduri, deci gandurile omului ce sufera sunt la fel de amare ca si lacrimile.Suferinta este o separare de ceilalti, apare ca o scara pe care cobori. Atunci cand suferi vrei sa uiti totul, insa natura face ca tocmai acele intamplari sa ti se fixeze in memorie.

·        Iubirea
Prima iubire are un rol deosebit de important, este singura care are valoare, marcand existenta individului. Relatiile se bazeaza pe comunicare. Barbatul are nevoie de o pasiune nebuna pentru a putea iubi aceeasi femeie, care apare la Cioran ca o fiinta limitata, care nu poate rezista unui barbat.Totodata, el sustine ca incercarea barbatilor de a gasi misterul psihologic al femeii este in van, pentru ca in realiotate nu exista nici un mister, totul este generat de sensibilitatea feminina.Iubirea gaseste in tristete un mare dusman, iar cine ajunge sa fie singur inseamna ca nu mai iubeste.Deci iubirea poate da sensul existentei, iar atunci cand nu este implinita, ea anuleaza existenta individului.Sentinentului de iubire ii da valoare unicitatea, iubirea fiind orientata spre voluptate, iubesti cu adevarat o singura femeie, catre care se dirijeaza entuziasmul tau.
“Iubirea este prin esenta deschisa, ca o floare de primavera. Si nu inchide racoarea tristetii petalele acestei flori?”
“Oricat m-as lupta pe culmile disperarii, nu vreau si nu pot sa renunt si sa parasesc iubirea”


·        Sinuciderea
Nici un om nu se sinucide in urma unei analize rationale a vietii.Nu intamplarile exterioare duc la sinucidere, ci dezechilibrul interior. Unii cedeaza in fata unor intamplari ce altora le sunt indiferente.
Sinuciderea apare ca un capriciu, nu ca o afirmare a vietii.Faptul ca cineva si-a luat viata este atat de impresionant incat nu ar mai trebui cautate motivele ce l-au determinat. Sub acest aspect, Cioran ii apreciaza pe cei ce se pot sinucide in orice moment, caci acestia sunt capabili de trairi interioare impresionante., luand contact permanent cu realitatile vietii.


·        Religia
Filosoful afirma ca nu ii plac profetii , insa apreciaza capacitatea lor de a se indoi, ceea ce ii deosebeste de maniaci.In viziunea lui, Hristos  aflat pe crucear fi invidiat destinul oricarui om, temandu-se nu de moartea lui, ci de moartea oamenilor.Cioran e sigur ca Hristos ar fi cerut ostasilor romani sa il elibereze de pe cruce, pentru a putea muri departe de oameni. El crede ca Hristos a regretat ca este fiul lui Dumnezeu.Insa a regretat doar in momentul final, in timp ce noi ne regretam existenta, de aceea nu putem accede la esenta credintei.Detesta predica din Iisus, dar iubeste momentele de indoiala, clipele tragice.Dar oamenii sunt rai si criminali, sensul religiei este de fapt dat de sacrificiul lui Iisus, singurul care le-a dat incredere in principiul crestinismului.Au avut nevoie de o dovada de suferinta pentru a se consola.Insa Dumnezeu este cu mult mai departe de noi decat suntem noi de el.
“Imi inchipui un Dumnezeu plictisit pana dincolo de margini de acesti oamnei care nu stiu decat sa ceara.”
“Regretul meu este ca diavolul m-a ispitit atat de rar…Dar nici Dumnezeu nu m-a iubit.”




Bibliografie:

Dictionar Enciclopedic Roman
Emil Cioran    “Pe culmile disperarii”









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhiva